Controverse la evaluare națională de la clasa a patra, după ce o învățătoare s-a declarat oripilată de subiecte. Reacția lui Daniel Funeriu: „Prejigniții ăștia țăcăniți au ajuns să facă agenda media și să li se dea tribună”

Controverse la evaluare națională de la clasa a patra, după ce o învățătoare s-a declarat oripilată de subiecte. Reacția lui Daniel Funeriu: Prejigniții ăștia țăcăniți au ajuns să facă agenda media și să li se dea tribună

Subiectele la proba de Limba română la evaluarea națională de la clasa a patra, din 18 mai, au creat controverse aprinse, fiind virulent criticate de o parte dintre profesori care acuză lipsa de responsabilitate a celor care le-au redactat. În textul dat elevilor, care poate fi consultat accesând site-ul edu.ro,doi copii fură caise dintr-o livadă, unul se sperie și dă caisele furate celuilalt care, ajuns acasă, e certat pentru furt și trimis singur înapoi la paznicul livezii să le returneze.

Textul care a generat controverse la Evaluarea Națională a elevilor de clasa a IV-a

În legătură cu acest subiect, Dana Tufeanu, învățătoare la Școala Matei Basarab din Pitești și evaluator extern ARACIP, se declară oripilată de subiecte: „Pe scurt, pentru cei care nu știu subiectele: doi copii, în drum spre casă, intră într-o livadă și își îndeasă buzunarele cu fructe (caise/portocale). Unul dintre ei conștientizează că nu a făcut o faptă bună și îi dă fructele celui de-al doilea.

Al doilea copil se duce fericit spre casă și ÎI ARATĂ mamei fructele, fiind chiar foarte vesel de isprava sa. Mama, care până la acel moment NU A AVUT UN COMPORTAMENT PREVENTIV (il citez pe dl. prof. Ovidiu Panisoara) se face foc și pară, se răscoala în ea morala avutului public și, în loc să meargă cu copilul și să plătească fructele luate din pom, să ceară scuze și să vadă copilul un comportament DEMN, ca model, cum procedează? Își umilește copilul trimițându-l cu fructele înapoi (deh, grija pentru avutul obștesc!), care fructe se înmânează paznicului. Ba copilul se mai simte și culpabil că ”a îndrăznit” să mănânce o caisă/portocală!” este sinteza făcută de Tufeanu.

Însuși ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a admis că subiectele nu au fost adecvate.

Pe de altă parte fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a precizat că reacția celor care au criticat textul de la evaluarea națională este o exagerare:

“Șoc și groază pe învățătoarele-caisă, popularizate masiv pe rețele și chiar anumite media. Ajunge să fie luat la rost și ditamai ministrul… Că textul e traumatizant, că taie aripile copiilor, că psihopupu lui pește prăjit… Problema nu e că niște ultra-minoritare(i) țăcănite și țăcăniți se exprimă, asta s-a întâmplat de când lumea, problema e că, în loc să fie trimiși la consult psihiatric, li se dă importanță, în tăcerea asurzitoare a majorității învățătoarelor normale și bune profesioniste”, a scris acesta pe Facebook.

„Oameni buni, chiar așa am ajuns și nimeni nu se sesizează? Prejigniții ăștia țăcăniți au ajuns să facă agenda media și să li se dea tribună?

În ritmul ăsta, în curând oamenii normali la cap nu vor mai avea curajul să se exprime pentru că vor fi agresați de proștii agresivi care vor sări cu picioarele pe ei.

Dându-le o platformă, deci implicit ridicând la rang de opinie inepțiile unor oameni bolnavi, o să ajungem o țară de oameni depresivi care, când văd un gândac de bucătărie vor consulta manuale de psihologie pentru a afla răspunsul la întrebarea ”să-l strivesc sau nu?”.

PS: când le e dor de o criză de nervi și nu găsesc motiv, le invit pe Învățătoarele-Caisă să recitească ”Amintiri din copilărie”. Și să facă analiza intersecțional-emoționalo-traumato-ecologistă a crimelor comise cu ceaslovul împotriva muștelor și bondarilor, să analizeze ”papara” pe care o mânca Smărăndița popei și impactul emoționalo-psiho-traumo-abuziv al curleușelor din care era făcut Sfântul Nicolai. Și, după ce fac o ședință de dezvoltare personală și recuperare psihopupu, să facă o petiție pentru interzicerea lui Ion Creangă. Asta așa, ca să fie tacâmul complet”, a scirs Daniel Funeriu pe Facebook.

Neregulile invocate de o învățătoare din București

La rândul ei, o învățătoare din București a criticat dur textul care a stat la baza cerințelor de la evaluarea națională la clasa a patra, proba de limba română. Ea îi acuză pe cei care au elaborat subiectele că nu oferă un bun exemplu elevilor prin astfel de subiecte. Coziana Zaharia, învățătoare la Școala Gimnazială „Ionel Teodoreanu” din București, a declarat pentru hotnews că au lipsit testele de antrenament model înainte examenului. Ea a criticat și timpul limitat pe care elevii l-au avut la dispoziție pentru rezolvarea cerințelor:

“Timpul alocat a fost de 60 de minute, care au fost împărțite de mine ca adult după evaluarea copiilor astfel: am citit – deci eu ca adult – numai cerințele în 15 minute. Decicopiilor le-ar fi luat cel puțin 20 de minute să citească cerințele”.

Învățătoarea consideră că două dintre cerințe au fost blocante:

Una dintre cerințe era o creație literară. Aici a fost blocant în momentul în care cerința spunea „selectați din text patru substantive care denumesc cuvinte cheie specifice faptelor textului”. Și eu m-am blocat citind. Și evident că m-am dus la text. Pentru mine cuvinte cheie care au legătura cu faptele sunt niște substantivizări ale verbelor. Ceva de genul „înșelătoria, furtul”. Ele nu existau. Și atunci copiii s-au prins de niște cuvinte care li s-au părut lor mai prietenoase. Alea nu erau cuvinte cheie, dar s-au agățat de ceva. Sunt convinsă că nici acum nu au primit răspunsul pentru că nici noi învățătorii nu am știut care sunt până nu am primit barem.

Mai este o cerință cu „urmări negative ale faptelor”. Cu alte cuvinte care sunt pedepsele care se administrează copiilor din text.Dar nu puteam găsi o altă formulare? O altă perspectivă?Cum s-ar fi putut soluționa această experiență a copiilor? De ce trebuie să ne găsim la pedepse? Copiii ce au înțeles – că dacă ei greșesc, sigur patru pedepse pot fi aplicate.