Vot strâns pe acordul UE-Mercosur. Parlamentul European a decis miercuri, prin vot, să ceară un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind compatibilitatea cu tratatele UE a pachetului de acorduri UE–Mercosur, format din Acordul de Parteneriat (EMPA) și Acordul Comercial Provizoriu (ITA). Decizia riscă să întârzie semnificativ procesul de aprobare al unuia dintre cele mai controversate acorduri comerciale negociate de Uniunea Europeană în ultimii ani.
Potrivit monitorizării realizate pe platforma RO33înUE, de către Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, votul a scos la iveală o divizare clară între eurodeputații români, pe fondul disputelor legate de legalitatea și impactul acordului.
Rezoluția prin care se solicită avizul CJUE a fost adoptată în plenul de la Strasbourg cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă și 11 abțineri, potrivit G4Media.
Au votat pentru:
S&D: Benea, Cârciu, Cristea, Dîncu, Firea, Manda, Mușoiu, Negrescu, Nica, Tudose
ECR: Sturdza, Târziu, Teodorescu, Terheș
Verzi: Ștefănuță
Neafiliați: Lazarus
Au votat împotrivă:
PPE: Bogdan, Buda, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
Renew: Barna, Tomac
S-a abținut:
Neafiliați: Iovanovici-Șoșoacă
După acest vot, Parlamentul European va transmite oficial cererea către Curtea de Justiție a UE. Judecătorii CJUE vor analiza dacă modul în care a fost structurat acordul UE–Mercosur respectă tratatele europene.
Până la emiterea avizului, procesul de ratificare este practic încetinit, iar decizia Curții va fi obligatorie pentru instituțiile europene. Un aviz negativ ar însemna că acordul nu poate fi încheiat în forma actuală, fiind necesare modificări substanțiale sau chiar o restructurare completă.
Există precedente similare. Un caz relevant este acordul de liber schimb UE–Singapore, unde Comisia Europeană a solicitat în 2017 un aviz al CJUE, în baza articolului 218 din Tratatul privind Funcționarea UE. Curtea a stabilit atunci că acordul nu putea fi ratificat fără implicarea statelor membre, ceea ce a dus la separarea sa în mai multe instrumente juridice.
Deși, în cazul Mercosur, solicitarea vine de la Parlamentul European, mecanismul juridic este identic, iar consecințele ar putea fi similare, avertizează experții consultați de Europuls.
Eurodeputații au avut pe masă două propuneri distincte de rezoluție, ambele vizând solicitarea unui aviz al CJUE.
Prima propunere – control democratic și impactul real al acordului
Propunerea B10-0060/2026, susținută de eurodeputați din S&D, Renew, Verzi, Stânga și o parte din PPE, cere Curții să analizeze nu doar structura juridică a acordului, ci și efectele sale concrete.
Inițiatorii avertizează că partea comercială ar putea intra în vigoare fără votul parlamentelor naționale, reducând controlul democratic. Totodată, aceștia semnalează riscul ca statele Mercosur să poată cere compensații comerciale dacă legislația europeană în domenii precum mediul, clima sau siguranța alimentară le afectează interesele economice, ceea ce ar putea pune presiune pe UE să își slăbească standardele.
A doua propunere – legalitatea deciziei Comisiei Europene
Cea de-a doua rezoluție, B10-0061/2026, a fost inițiată de eurodeputați din grupurile ID și ECR. Aceasta vizează în principal legalitatea deciziei Comisiei Europene de a împărți acordul UE–Mercosur în două instrumente separate – ITA și EMPA.
Inițiatorii susțin că acordul a fost negociat inițial ca un acord mixt, care ar fi trebuit ratificat și de parlamentele naționale, iar separarea ulterioară ar putea depăși mandatul primit de Comisie din partea Consiliului.
Acordul UE–Mercosur rămâne unul dintre cele mai disputate dosare comerciale ale Uniunii Europene, fiind criticat pentru impactul său asupra agriculturii europene, mediului și suveranității legislative.