Nicușor Dan ia în calcul soluția tehnocrată pentru a nu prelugi criza guvernamentală. Ce rezultate a avut guvernarea Cioloș (SURSE)

Nicușor Dan ia în considerare înlocuirea actualului premier cu un tehnocrat pentru a evita prelungirea crizei politice. Președintele a convocat partidele la discuții în vederea medierii după retragerea sprijinului politic lui Ilie Bolojan. 

Nicușor Dan ia în considerare soluția tehnocrată

În condițiile în care PSD respinge orice colaborare cu Ilie Bolojan, iar un guvern minoritar PNL-USR-UDMR implică o susținere parlamentară AUR, președintele Nicușor Dan caută soluții alternative. Șeful statului încearcă să medieze actuala criză politică. În cazul în care nu mai există cale de înțelegere, șeful statului ar puea propune o mutare surprinzătoare: un premier tehnocrat.

De altfel, ideea unui tehnocrat a fost vehiculată imediat după alegerile prezidențiale, când Ilie Bolojan a refuzat orice altă măsură de redresare bugetară în afara majorării taxelor și impozitelor. La acel moment, președintele ar fi dorit să o propună pe Anca Dragu, fost ministru de Finanțe în guvernul Cioloș, guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova.

Dacă partidele din actuala coaliție, PSD, PNL, USR, UDMR și minorități naționale nu ar mai continua acordul politic, președintele ar putea propune un premier tehnocrat. Cu un astfel de premier, președintele nu ar mai aștepta un acord politic, ci ar forța o majoritate parlamentară pro-europeană.

PSD nu exclude o variantă de tehnocrat

Liderul social-democrat, Sorin Grindeanu, nu ar respinge varianta unui premier tehnocrat, dacă ar fi propus de președintele Nicușor Dan. Mai mult, PSD ar fi dispus să renunțe și la rotativa din acordul inițial al coaliției, astfel încât un eventual premier tehnocrat să rămână la conducerea guvernului până la alegeriledin 2028.

„ (Ideea unui premier tehnocrat -n. red.) A fost respinsă, anul trecut, când am început discuţiile în această coaliţie, fiindcă şi atunci a existat această variantă. Nu ştiu, haideţi să vedem, n-aş exclude, pentru că faptul că preşedintele îşi îndreaptă atenţia spre chestiunea aceasta a PNRR, iminenţa termenului limită şi faptul că trebuie adoptate nişte proiecte legislative pentru a fi pus în aplicare, pentru a fi îndeplinite, ne poate duce şi cu gândul la un premier din afara partidelor acestea PSD – PNL, partidele mari. Şi aşa e un pic forţat, sau sunt forţate regulile astea ale democraţiei, când ai un premier de la un partid care a ieşit pe locul 3 la alegeri, cum e cazul acum, că despre asta vorbim”, a spus Grindeanu.

Liderul social-democraților a precizat că o variantă cu care toată lumea să fie de acord, care să aibă profilul acceptat de toate partidele, reprezintă o soluție.

PNL strâmbă din nas la ideea unui tehnocrat propus de Nicușor Dan

Ilie Bolojan nu este de acord să renunțe la scaunul de premier, aceasta chiar cu riscul prelungirii crizei guvernamentale. Referitor la ideea ca Nicușor Dan să propună un premier tehnocrat, Ilie Bolojan a evitat un răspuns direct. El a insinuat că și un premier tehnocrat ar putea eșua, așa cum a eșuat guvernarea sa.

„Pot fi orice fel de ipoteze, în condițiile în care un guvern nu mai are susținere parlamentară, cu propuneri de premieri nominalizați în urma consultărilor președintelui cu partidele. Dacă ar fi să fac o apreciere personală, cu experiența mea din administrație, cu tenacitatea de a trece peste obstacole, de a duce lucrurile până la capăt (…) este dificil să administrezi o coaliție din patru partide. Este o situație foarte dificilă. Fără o experiență mare, inclusiv politică, riscul să nu reușești să administrezi lucrurile, să le împingi mai departe, e destul de mare. (…)Când ai de a face cu lucruri care nu pot fi acceptate, pentru că te duc într-o fundătură, se forțează, poți să ai un premier tehnocrat sau politic, lucrurile vor eșua. E doar o problemă de timp”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, după o ședință de aproape patru ore cu liderii partidului, că liberalii nu vor mai face o coaliție cu PSD, după ce i-a fost retras sprijinul politic.

În spațiul public, apare tot mai des ideea unui guvern minoritar susținut de AUR din parlament. Dacă se va ajunge la un astfel de acord, PNL va deschide drumul acceptării AUR la guvernare. Toate etichetele puse pe fruntea lui George Simion: anti-european, anti-democratic, extremist, pro-putinist vor fi șterse, practic.

Nicușor Dan privește la rezultatele guvernului Cioloș

Deși adepții lui Ilie Bolojan resping ideea unui guvern condus de un premier tehnocrat, așa cum ar putea propune Nicușor Dan, spunând că acesta nu poate avea rezultate, statisticile arată contrariul. Guvernul Cioloș a fost unul dintre cele mai performante, deși a durat doar 13 luni. În acest timp, a fost pentru prima oară când România a îndeplinit toate criteriile de convergență de la Maastricht care i-ar fi permis să adere la moneda euro.

Guvernul condus de Dacian Cioloș (noiembrie 2015 – ianuarie 2017) a fost instalat după tragedia de la Colectiv. Această periodă a fost caracterizată prin stabilitate macroeconomică, fiind menținută o creștere economică solidă, de peste 4% din PIB, printre cele mai mari din UE. Deficitul bugetar a fost ținut sub 3% din PIB, ceea ce a contribuit la credibilitatea fiscală. Inflația a rămas la un nivel scăzut, chiar negativă temporar, pe fondul reducerilor de TVA introduse anterior.

O altă realizare a fost introducerea transparenței în administrație (publicarea datelor guvernamentale, consultări publice mai frecvente), ceea ce nu s-a mai întâmplat de atunci. S-au făcut pași spre profesionalizarea funcției publice și depolitizarea unor instituții, proces abandonat de PSD și PNL, ulterior. A fost încurajată digitalizarea unor servicii publice, chiar dacă progresul a fost limitat.

Guvernul Cioloș a accelerat absorbția fondurilor europene din exercițiul 2007–2013 și a început implementarea cadrului 2014–2020. A fost creat un cadru mai coerent pentru proiecte de infrastructură. Rezultatel concrete au fost modeste, dat fiind și durata scurtă a mandatului.

Guvernul Cioloș a adus România în pragul Euro

În timpul guvernării tehnocrate conduse de Dacian Cioloș, a fost pentru prima oară când România a îndeplinit aproapte toate criteriile de convergență pentru aderarea la moneda unică europeană. După alegerile din 2017, acest obiectiv a fost abandonat mulțumită „performanțelor” guvernelor politice. Abia acum, când vecinii bulgari ne-au luat-o înainte se vorbește timid despre posibilitatea aderării la euro, fără să se avanseze un calendar concret.

Deficitul bugetar în timpul guvernării Cioloș a fost sub 3% din PIB; datoria publică a scăzut mult sub 60% din PIB; stabilitatea prețurilor (inflația), a fost menținută în limitele cerute de UE; ratele dobânzilor pe termen lung au fost menținute în limitele impuse la Maastricht.

România trebuia să mai îndeplinească etapa obligatorie de cel puțin 2 ani în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II).

Țara era relativ bine poziționată pe criteriile nominale și avea șanse mari să atingă acest obiectiv în 2019, conform obiectivelor stabilite.