Iarna se numără VOTURILE! De câte sunt nevoie pentru aprobarea REFERENDUMULUI pe tema Grațierii și Amnistiei

Potrivit legii, pentru ca referendumul să fie validat, la acesta trebuie să participe cel puţin 30% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale. Iar aprobarea se face cu voturile a 25% dintre cei cu drept de vot. Sunt modificările făcute chiar de PSD Legii referendumului şi intrate în vigoare de la 1 februarie 2014.

Preşedintele este în măsură să ceară poporului să-şi exprime voinţa prin referendum. Trebuie în primul rând să se consulte cu Parlamentul.

Constituţia României

ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Legea nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (Text în vigoare începând cu data de 1 februarie 2014)

ART. 1

În România suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum. ART. 2 (1) Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la: a) revizuirea Constituţiei; b) demiterea Preşedintelui României; c) probleme de interes naţional.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul 12 din lege, cel care stabilea care sunt problemele de interes național, potrivithotnews.ro.

Art. 12:

(1) Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11:

A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării

B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:

a) regimul general al proprietăţii publice şi private;

b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;

c) organizarea generală a învăţământului;

d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;

e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;

f) integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;

g) regimul general al cultelor;