Bolojan trage de timp cu legea salarizării unitare. Strategia prin care vrea să bage pumnul în gura sindicatelor

Ilie Bolojan a declarat că adoptarea legii salarizării bugetare va fi împinsă spre vară, în apropierea termenului limită de finalizare a PNRR. Actul normativ trebuia să intre în vigoare încă de la începutul lui 2024.

Ilie Bolojan amână adoptarea legii salarizării bugetarilor

Legea salarizării unitare a bugetarilor este unul din jaloanele pe care România și le-a asumat prin PNRR. Actul normativ trebuia să fie adoptat încă din 2023, urmând să intre în vigoare, din 2024. La fel ca și în cazul legii pensiilor magistraților, guvernele au amânat adoptarea legii până în ultimul moment. Acum, Ilie Bolojan anunță că legea va fi aprobată undeva în vară, aproape de termenul limită al PNRR, 31 august.

„Este necesar ca într-un termen cât mai scurt, cel mai probabil în vara acestui an, să se vină cu o lege de salarizare clară. Oricum, avem un jalon în PNRR prin care suntem obligați să venim cu legea de salarizare unitară pe tot sistemul public din România, inclusiv pe această zonă. Dar această lege trebuie să fie de așa natură încât să clarifice lucrurile, să nu mai fie interpretabilă”, a declarat premierul pentru G4Media.ro.

Premierul a spus că guvernul va propune un act normativ care se va aplica etapizat. El a spus că nu se pune problema reducerii salariilor, ci se va elabora un sistem de salarizare predictibil, care să nu mai dea posibilitatea interpretărilor.

„Ministerul Muncii trebuie să lucreze la această lege și va trebui ca într-un termen cât mai scurt, în primăvara acestui an, să o propună pentru dezbatere în așa fel încât să fie adoptată de Parlament. Există două posibilități. Fie să fie adoptată până la sesiunea parlamentară normală, deci până la începutul verii, sau să se facă o sesiune parlamentară extraordinară în cursul verii, în așa fel încât până la termenul impus de angajamentele pe care ne-am luat și de regulamentul PNRR, să fie adoptată”, a mai spus premierul.

Precedentul de la Legea pensiilor magistraților

Legea salarizării unitare a fost promisă de guvernele PNL-PSD încă din 2023. Ministrul Muncii de la vremea respectivă, Marius Budăi, și-a asumat ca termen de finalizare data de 15 iulie 2023, pentru a prezenta un prim proiect. Și-a dat demisia, convenabil, cu doar câteva zile înainte, de acest termen.

Ulterior, sucesorii săi, toți de la PSD, Marian Neacșu, Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole nu s-au mai dat în vorbă despre subiect. Astfel, legea urmează să fie amânată până în ultima clipă, înainte de expirarea termenului limită de implementare a PNRR.

Același lucru s-a întâmplat și în cazul Legii pensiilor magistraților, a cărei adoptare a fost tergiversată până în ultimul moment. Guvernul și-a asumat răspunderea pe proiectul de lege abia pe 2 decembrie în condițiile în care termenul limită de adoptare era 28 noiembrie 2025.

Din momentul adoptării și până la intrarea în vigoare – după decizia CCR din 18 februarie, a existat o presiune uriașă de la nivel guvernamental pentru ca legea să treacă. De la premier la miniștri și politicieni PNL și USR, a fost demarată o intensă campanie de propagandă menită să influențeze decizia CCR. Aceasta sub pretext că, în caz contrar, se pierd 231 de milioane de euro, fonduri PNRR.

Ilie Bolojan acuzat de presiune asupra CCR

Premierul a pus presiune pe magistrații CCR, în conferințe de presă, dar și printr-o scrisoare deschisă adresată președintei Simina Tănăsescu, după cum au apreciat mai mulți magistrați. Mesajul transmis de la Palatul Victoria a fost că cele 231 de milioane de euro sunt mai importante decât aspectele de legalitate și constituționalitate ale legii.

„Cât timp este o cauză la CCR privind legea carierei magistraţilor, este inadecvat ca ICCJ ori CSM, respectiv Guvernul, Parlamentul sau Preşedinţia să trimită scrisori vizând acel caz concret. Nu are importanţă dacă e vorba de durata procedurii, soluţia ce ar trebui dată ori consecinţele acesteia”, aprecia fostul judcător Cristi Dănileţ, cu privire la intervenția premierului.

El a subliniat că premierul ar fi trebuit să trimită scrisoarea către CCR doar dacă i se solicita un punct de vedere.

„În rest e doar presiune. Dacă aş fi preşedintele CCR aş spune clar aceste lucruri în mod public şi nu aş permite niciun fel de corespondenţă în afara cadrului legal”, a adăugat fostul judecător.

O strategie politică prin se dorește reducerea la tăcere a sindicatelor

Proiectul de lege a salarizării ar trebui să existe, într-o formă de draft, la Ministerul Muncii, încă din 2023, de când a fost asumat de Marius Budăi. Deci, amânarea punerii sale în dezbatere publică și trimiterea în Parlament este nejustificată. Doar dacă nu este vorba despre o strategie politică prin care Ilie Bolojan vrea să pună pumnul în gură sindicatelor și să împiedice dezbaterile reale cu reprezentanții lucrătorilor din sistemul public.

Se știe, premierul îi disprețuiește pe lucrătorii din sistemul public și consideră că au venituri prea mari. Tăierea salariilor și concedierile colective de bugetari sunt teme ce revin obsedant în discursul său. De altfel, este singurul domeniu în care a insistat să se facă reduceri de cheltuieli. El refuză orice măsură care ar duce la economii și la stoparea risipei de bani publici cu achizițiile de bunuri și servicii, deși presa dă zilnic astfel de exemple.

În acest context, este de așteptat ca șeful guvernului să caute să impună și să promoveze o lege în conformitate cu propriile-i convingeri, fără să accepte alte puncte de vedere sau compromisuri. Or, sindicatele vor dori să negocieze și să caute soluții de compromis, care să satisfacă interesele celor pe care îi reprezintă. Ceea ce Bolojan nu va accepta, motiv pentru care va căuta să le bage pumnul în gură și să împiedice dezbaterile.

Drept care, împingând termenele de adoptare a legii cât mai aproape de 31 august – limita PNRR – va pune o presiune suplimentară pe sindicaliști, acuzându-i de pierderea fondurilor europene. Așa cum s-a întâmplat și în cazul magistraților. Va urma, cu siguranță, o nouă campanie agresivă de propagandă, alte declarații acuzatoare din partea anturajului său și, în mod cert, un nou scandal politic.

Legea salarizării unitare un eșec al guvernării PNL-PSD

Coaliția PNL-PSD, din conducerea căreia făcea parte și Ilie Bolojan, și-a asumat ca termen de adoptare a legii salarizării bugetare data de 15 iulie 2023. Se întâmpla în contextul amplelor proteste declanșate de sindicatele din Educație. Sub  presiunea profesorilor care amenințau cu boicotarea examenelor naționale, guvernanții și-au asumat că vor elabora legea în termen scurt, astfel încât să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

„Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”, spunea Marius Budăi, ministrul Muncii, alături de Ligia Deca (PNL), ministrul Educației

Câteva zile mai târziu, își întărea angajamentul, de la tribuna Guvernului, în calitate de ministru al Muncii în Guvernul României.

„Noi suntem în construcția Legii salarizării, construcție care este asumată a fi terminată în prima etapă, până în 15 iulie, urmând dezbaterile cu cei interesați, cu partenerii sociali, în perioada 15 iulie – 1 septembrie, după care aprobarea în Guvern ca proiect de act normativ, trimiterea în Parlament și acolo, bineînțeles, alte dezbateri, așa cum știm de obicei”, repeta Marius Budăi, dând mai multe detalii.

Cu doar două zile înainte de expirarea termenului pe care și l-a asumat, pe 13 iulie, Budăi demisiona, strategic, din funcția de ministru. Astfel, legea salarizării unitare a bugetarilor a rămas în aer, cu atât mai mult cu cât profesorii s-au lăsat convinși să revină la catedră.