Premierul Ilie Bolojan a anunțat pentru marți, 2 septembrie, cu începere de la ora 10.00, o conferință de presă având ca subiect măsurile de austeritate care vizează administrația publică locală. B1 TV va prezenta conferința de presă live
Conferința de presă organizată de Ilie Bolojan vine în contextul tensiunilor legate de nivelul concedierilor colective pe care premierul dorește să le impună la nivelul primăriilor și consiliilor județene. Politicianul PNL dorește să fie concediați cel puțin 17.000 lucători din primării și consilii județene. Pe de altă parte, PSD și UDMR nu sunt de acord și au cerut o analiză detaliată a consecințelor acestor măsuri.
De altfel, mai mulți primari au atras atenția că aplicarea acestor procente din birou, fără să fie făcute analize de eficiență la nivelul fiecărei comunități va produce sincope în activitatea autorităților locale. În acest context, Ilie Bolojan a amenințat cu demisia, dacă nu-i sunt acceptate măsurile, ceea ce a provocat vii dispute la nivelul coaliției de guvernare.
Premierul a condiționat rămânerea la conducerea guvernului de adoptarea măsurilor privind administrația publică locală, în forma în care le-a propus.
Neînțelegerile din coaliție vor fi discutate și la o întâlnire convocată de președintele Nicușor Dan. Liderii partidelor din coaliție au fost convocați la Cotroceni, de la ora 12.00.
Una dintre problemele cu care se confruntă administrația publică locală și sistemul public în general este cea a angajărilor pe criterii politice și nepotism, așa cum a recunoscut chiar Ilie Bolojan. Există numeroase temeri numeroase temeri, la nivelul societății, exprimate de analiști politici și economici că măsurile de concediere îi vor viza pe funcționarii de carieră, profesioniști și îi vor ocoli „specialii cu carnete de partid”.
Ilie Bolojan nu a încercat să risipească aceste temeri și să dea asigurări că după concedieri vor rămâne în sistem profesioniștii și vori fi concediați cei cu proptele politice. De altfel, între măsurile propuse nu există astfel de reglementări.
Așa cum, în pachetul privind administația publică locală nu există nici mecanisme care să ducă la eficientizarea cheltuielilor publice și la prioritizarea acestora în interesul real al comunităților, Or, în ultimele luni, presa a dat numeroase exemple de risipă a banilor publici, la nivel local, pe paranghelii costisitoare, excursii și vacanțe mascate sub pretextul unor cursuri de formare sau achiziții la prețuri supraevaluate.
Săptămâna trecută s-au împlinit două luni de când guvernul și-a preluat mandatul. La câteva zile am constatat că situația pe care o preluam, celpuțin din perspectiva deficitului era mult mai gravă. Și de atunci am pus în practică cîteva măsuro pentru a reduce deficitul, pentru a atrage fondurile europene, pentru a susține dezvoltare și pentru a rezolva inechitățile
La un deficit de aproape 10% din PIB nu era posibil să luăm o singură măsură. Primul pachet adoptat a rezolvat o parte din probleme. Al doilea pachet depus ieri în Parlament reduce privilegiile din sectorul public care nu aveau în spate performanță. Acest pachet restabilește capacitatea statului de a colecta taxele de la evazioniști.
Primul pachet a rezolvat o parte din probleme. Cel de-al doilea reduce privilegiile din sectorul public, de la salarii la pensii, care nu aveau în spate performanță și care nu reflectau posibilitățile statului român.
Acest al doilea pachet format din 5 proiecte trebuie să fie completat de al șaselea. Proiectul care ține de reforma adminitrației locale, dar pentru că nu am ajuns la o înțelegere el nu a mai fost depus. Acest pachet este complementar celui de fiscalitate pentru că fără adoptarea lui nu ne valorificăm potențialul administrației locale și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta.
Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 130.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe acest cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi.
În primele 6 luni ale acestui an, chiar fără creșteri de personal, prin diferite acualizări, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele 6 luni ale anului trecut, deși ar fi trebuit să scadă cu 5%, potrivit proiectului de buget. Nu s-au desființat nici măcat posturile vacante
Pe partea de administrație publică locală reforma este necesară atît pentru că în multe locuri primăriile nu-și pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează, acestea fiind acoperite din fondurile de la nivel central.
Pachetul pe administrație avea trei direcții, creșterea capacității administrative – cu asta toată lumea a fost de acord. A doua componentă a fost partea de descentralizare unde există un acord și dacă acest proiect va fi adoptat și vom vedea transferul către autoritățile locale și deciziile vor fi luate mai aproape de cetățeni.
Pe componenta de creștere a eficienței administației locale nu s-a ajuns la o soluție pe care că ar fi implicat reduceri de personal. Ați auzit diferite cifre de reduceri care se aplică la o zonă sau alta. Foarte puțini au înțeles care sunt problemele. Administrația este dimensionată pe un număr mare de posturi raportat la numărul de locuitori.
Fiecare localitate din România știe prin calculul pe care îl primește de la prefecturile din județ câți angajați maxim poate avea. Știind ce număr maxim poate avea, fiecare autoritate la propunerea primarului sau președintelui CJ aprobă organigrama. Aceste organigrame trebuie să fie mai mici decât numărul mare de angajați. În multe localități mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim.
În fiecare instituție, oparte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele au un rol pentru că susțin posturi de șefi. Dacă vrem să vorbim de reduceri în administrație, trebuie să vorbim de numărul de posturi efectiv ocupate.
Când a fost propus procentul de reducere cu 25% mi-am dat seama că efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu îmi permit în această situație să vin cu asemenea soluții. Am propus o analiză cât se poate de corectă și sinceră privind administrația.
Dacă vrem reducere efectivă de personal de 5% efectivă de personal, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim. În ma puțin de 1.000 de UAT-uri se va reduce personalul. Aici, cu siguranță, există personal supradimensionat. Dacă vrem 10% reducere efectivă de personal, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem aproximativ 40%.
Ministerul Dezvoltării va mai face o verificare de date pentru a identifica posibile erori. Aceste date fiind colectate prin cele două ministere Interne și Dezvoltare și comunicate de primării prefecturilor pot fi erori de coumnicare.
Ipotezele de reduceri de personal s-au aplicat doar pe 2 baze numărul de angajați și numărul de polițiști locali. Ipotezele de reduceri de personal s-au aplicat doar pe 2 baze numărul de angajați și numărul de polițiști locali. Având în vedere că există multe cazuri de primării cu personal calculat corect înseamnă că și celelalalte primării au oportunitatea să facă o analiză. Indiferent că se impune sau nu, pentru fiecare administrator a nu risipa banii de la cetățeni trebuie să fie o prioritate.
Despre parteneriatul cu Nicușor Dan și partidele din coaliție: Partidele din coaliție și președintele din României trebuie să fie partenerii premierului, altfel lucrurile nu funcționează. Toate aceste măsuri sunt puse în practică cu acordul partidelor și nu a fost ușor având în vedere că sunt patru partide. Este un dialog normal pe care trebuie să-l avem periodic.
Despre o eventuală demisie: Ipotezele de reduceri de personal s-au aplicat doar pe 2 baze numărul de angajați și numărul de polițiști locali. Având în vedere că există multe cazuri de primării cu personal calculat corect înseamnă că și celelalalte primării au oportunitatea să facă o analiză. Indiferent că se impune sau nu, pentru fiecare administrator a nu risipa banii de la cetățeni trebuie să fie o prioritate.
Despre consecințele concedierilor colective, economii, creșterea ratei șomajului: Vă rog să faceți un calcul plecând de la cifre. Se vede că sunt angajați în plus la unele primării față de altele. 10% înseamnă 13.000 de posturi. În ce privește șomajul, e o cerere mare de angajați pe piața reală. Firmele private au posibilitatea să angajeze o mare parte din acești oameni.
Despre stabilitatea în coaliția de guvernare: Toate deciziile luate de guvern s-au luat pe baza unui dialog în coaliție și la final ne-am dus cu aceste propuneri. Nu sunt perfect, nu mulțumesc pe toată lumea.
Despre o eventuală demisie în cazul în care legea pensiilor magistraților cade la CCR: Când ai un proiect important care este un jalon, dacă el nu trece e greu de presupus că guvernul mai are legitimatatea să vină cu alte măsuri.
Despre greșelile care vor fi corectate în 2027: Când ai măsuri de amploare mare este imposibil cu o singură măsură să găsești soluții. Pe parcusul se constantă unde sunt probleme, oricâte calcule ai face este imposibil să nu apară probleme. La toate măsurile puse în practică unde vor apărea probleme, lucrurile vor fi corectate.
Despre o eventuală creștere a TVA la 23%: Nu a exista o asemenea discuție. La HoReCa vom analiza în octombrie și vom decide dacă rămâne sau crește la cota standard. Despre alte creșteri nu s-a discutat. Trebuie să insistăm pe partea de reduceri de cheltuieli.
Care este suma economisită după concedierile colective: Aș vrea să clarific întrebarea. Discuția e dacă se reduce cu 10% sau 15%. Vă rog să faceți o socoteală. 13.000 de posturi înmulțit cu salariul.
Care va fi deficitul după adoptarea acestor măsuri: Nu cred că putem încheia cu un deficit sub 8%. Ministerul Finanțelor va comunica estimările odată cu rectificarea bugetară programată pentru această lună.
Despre salariile magistraților: Sunt de acord că judecătorii au salarii bune, 4-5.000 euro net e un salariu bun în orice țară europeană. Și cu aplicarea acestui proiect vor avea niște pensii bune raportate la România și nu facem decât să ne integrăm în procedura standard europeană. În ce privește volumul de lucru, e nevoie de organizare, de legi clare și bune care să nu genereze interpretări, de sentințe identice pe spețe identice/