Iohannis, scrisoare pentru Grindeanu: În domeniul securității naționale, bugetele suferă reduceri chiar și semnificative. Această intenţie a Guvernului reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare

Klaus Iohannis i-a trimis o scrisoare lui Sorin Grindeanu în care și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care Guvernul a ales să conceapă proiectul de buget pe 2017. Mai precis, președintele critică faptul că, în acest an, s-au alocat sume mai mici decât în 2016 pentru instituțiile care se ocupă de securitatea națională.

De altfel, acum două zile, Iohannis a avertizat că nimeni nu ar trebui să se joace cu securitatea națională și că el personal va urmări cu extrem de mare atenție cum se vor repartiza banii pentru instituțiile care se ocupă de acest domeniu. (Detalii AICI)

La rândul său, anterior, Liviu Dragnea a explicat că instituțiile, cu patru excepții, vor primi mai puțini bani în 2017 deoarece acestea se pot descurca financiar și așa. Excepțiile sunt: Ministerul Public, ÎCCJ, CSM și AEP(aceasta va avea același buget precum anul trecut). (Detalii AICI)

Vă transmitem în continuare textul scrisorii:

„Domnule Prim-ministru,

În contextul dezbaterilor privind alocările bugetare pentru ordonatorii principali de credite, remarc faptul că, pentru domeniul securităţii naţionale, cu excepţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale, toate celelalte bugete suferă reduceri faţă de execuţia bugetară a anului 2016, unele dintre aceste reduceri fiind semnificative. În același timp, nu au fost aduse încă argumente necesare, pertinente şi credibile, care să explice această reducere a finanțării.

În condițiile în care proiectul Bugetului General Consolidat pentru 2017 prevede o creștere a cheltuielilor totale, față de 2016, de aproape 31 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 15% față de cheltuielile efectuate în 2016, reducerea bugetelor pentru domeniul securității naționale este nu doar nejustificată, ci total inoportună.

În privința bugetului destinat Ministerului Apărării Naţionale, deşi există o alocare suplimentară faţă de 2016, până la circa 1,5% din PIB, remarc faptul că nu sunt respectate angajamentele ferm asumate, atât de către conducerea Guvernului, cât şi a PSD, de a se asigura un buget de 2% din PIB, conform programului de guvernare şi Acordului din 2015, convenit cu întreg spectrul politic.

Atrag atenţia că această abordare privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care, ca ţară şi ca stat, ne-o impun angajamentele politice şi instituţionale asumate, precum şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional.

În acest sens, asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României.

Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern.

Într-o perioadă marcată de provocări multiple, de impredictibilitate, România este astăzi o ţară stabilă, sigură, recunoscută ca atare şi respectată de partenerii din NATO şi UE, o ţară care contribuie în mod real la consolidarea securităţii în regiune. Acest lucru a fost posibil şi pentru că Armata României, forţele Ministerului Afacerilor Interne, serviciile de informații și de protecție şi-au făcut datoria cu responsabilitate.

Guvernul şi întreaga clasă politică au obligaţia de a sprijini în continuare aceste eforturi. Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securității naționale ar însemna un atentat la siguranţa românilor.

Dincolo de zona securităţii naţionale, în privinţa educaţiei şi a cercetării este esenţial ca bugetul alocat să reflecte importanţa acestor domenii pentru viitorul României, incluzând sume necesare pentru a acoperi toate creşterile de salarii şi burse anunţate, dar şi pentru a sprijini creşterea calităţii educaţiei şi a performanţei în cercetare – dezvoltare – inovare. O Românie educată necesită în primul rând acordarea atenţiei cuvenite în ceea ce priveşte alocările bugetare.”