Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea privind mandatul nelimitat al rectorilor

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a atacat la Curtea Constituţională a României (CCR) Legea privind mandatul nelimitat al rectorilor. Actul normativ, care a fost trimis la promulgare pe 29 octombrie, vizează aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

De ce a atacat Klaus Iohannis Legea privind mandatul nelimitat al rectorilor

Șeful statului invocă faptul că prin adoptarea acestei Legi, a fost încălcată competența primei camere sesizate: „Prin modul în care a fost adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 alin. (1) din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate”, se arată în sesizarea la CCR.

Potrivit şefului statului, în calitate de primă Cameră competentă, Camera Deputaţilor a adoptat acest proiect de lege operând asupra ordonanţei menţionate două modificări, necesare pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, precum şi două completări, care vizau prevederi din Legea nr. 1/2011, referitoare la includerea competenţelor digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online, respectiv la formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, care trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online.

Politică - 12 dec, 22:30

Drulă: Românii și-au pierdut încrederea în politicieni și din cauza lui Iohannis / Pentru restabilirea democrației, e normal să avem alegeri prezidențiale / Ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni e o lovitură dată democrației (VIDEO)

Senatul a adoptat legea cu un număr de şase amendamente, aminteşte Iohannis, adăugând că s-a operat şi o modificare asupra Legii nr. 1/2011, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut în vedere de iniţiatori şi de cel adoptat de prima Cameră. „Practic, în Camera decizională s-a adoptat în plus o altă reglementare, fără vreo legătură cu cele adoptate de prima Cameră sau cu conţinutul OUG nr. 79/2020. Astfel, la Senat a fost modificat alin. (7) al art. 213 din Legea nr. 1/2001, în sensul eliminării dispoziţiei prin care mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără vreo limitare”, explică şeful statului, punctând, în acest context, că legea a fost semnificativ modificată faţă de forma iniţiatorului şi a primei Camere sesizate.

El apreciază că astfel a fost încălcat principiului bicameralismului. „Considerăm că, în fapt, noua modificare legislativă este una substanţială, cu consecinţe semnificative, ce reprezintă o schimbare radicală de filozofie legislativă, cu efecte asupra viziunii manageriale a conducerii instituţiilor universitare. Astfel, managementul instituţiilor de învăţământ superior se realizează printr-un mecanism complex, care are ca principal obiectiv asigurarea calităţii procesului de învăţământ la nivel academic. Alături de perspectiva de integritate, acest mecanism are şi o componentă ce ţine de modalitatea de ocupare a funcţiilor de conducere, inclusiv a celei de rector, care are importanţă şi în ceea ce priveşte decizia privind persoanele care ocupă funcţiile de conducere la nivelul universităţii. Mai exact, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 stabileşte cu precădere, în sarcina rectorului, organizarea concursului public pentru funcţiile de decan şi selectarea acestora, precum şi numirea prorectorilor şi menţinerea în funcţie a directorului general administrativ pe baza acordului scris al acestuia de susţinere executivă a planului managerial al noului rector. Prin urmare, orice schimbare legislativă ce ţine de conducerea universităţilor reprezintă o intervenţie cu impact semnificativ asupra democraţiei interne a instituţiilor de învăţământ superior”, se arată în sesizarea la CCR.

Riscul indicat de Klaus Iohannis

Preşedintele Iohannis susţine că forma finală a legii, prin eliminarea limitării numărului de mandate care pot fi obţinute de rectori, se îndepărtează în mod radical şi fără nicio justificare obiectivă de la scopul şi filosofia iniţiale ale legii, care vizau exclusiv măsuri cu privire la învăţământ superior militar şi la măsuri necesare în contextul pandemiei actuale.

Şeful statului consideră că o creştere a calităţii managementului instituţiilor de învăţământ superior se poate realiza doar dacă mecanismele care ghidează procesul de decizie al funcţiilor de conducere din mediul universitar sunt precis stabilite, asigură reprezentativitate, dialog şi dezbatere publică.

„O asemenea modificare legislativă cu privire la mandatul rectorilor reprezintă o schimbare de esenţă a viziunii guvernanţei universitare, cu consecinţe semnificative la nivel electiv, fiind de natură să afecteze eficacitatea politicii manageriale de conducere pentru fiecare universitate din România. De aceea, reiterăm faptul că ar fi fost obligatoriu ca abordarea acestui subiect al numărului de mandate al rectorilor să reprezinte rezultatul dezbaterii şi deliberării fiecărei Camere, deci inclusiv a Camerei Deputaţilor, şi nu rezultatul opţiunii deliberative unilaterale, a unei singure Camere. Apreciind deosebita importanţă a acestui subiect privind reglementarea acestor mandate fără limită, adăugat de Senat, decizia eliminării limitării acestora nu poate aparţine unei singure Camere, ci trebuie să formeze obiectul de legiferare a întregului Parlament, nu doar în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a ţării, dar şi ca organ reprezentativ suprem al poporului român, deci şi al interesului naţional”, se mai explică în sesizarea la CCR.