Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri Legea pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), după cum anunță Administrația Prezidențială.

Proiectul de lege, înaintat de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, prevede desființarea Secției Speciale, după cum a declarat el în luna februarie. De asemenea, este prevăzută preluarea competențelor SIIJ de către Parchetele obișnuite, cauzele urmând a fi instrumentate de procurori anume desemnați.

Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru desființarea SIIJ

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 11 martie 2022, decretul pentru promulgarea Legii privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precizează Administrația Prezidențială.

Ce spune Cătălin Predoiu despre proiectul de lege pe care l-a înaintat

„Desfiinţarea SIIJ ar putea avea un impact la procesul de aderare a României la Spaţiul Schengen. România este pregătită tehnic pentru aderarea la Spaţiul Schengen încă în 2020. (…) Pe baza acestui obiectiv consfinţit şi constatat, făcut inclusiv de organisme independente, putem afirma că, în măsura în care ne atingem obiectivele MCV restante, inclusiv desfiinţarea SIIJ, este firesc ca MCV să înceteze”, a declarat Cătălin Predoiu, la acel moment.

Ce prevede proiectul de desființare a SIIJ

Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

Proiectul de lege stipulează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi „procurori anume desemnaţi”.

Pot fi desemnaţi să efectueze urmărire penală în aceste cauze care îi privesc pe magistraţi procurorii care îndeplinesc următoarele condiţii: au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, au calificativul „foarte bine” la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au o conduită morală ireproşabilă, au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Mai pot fi desemnaţi, de asemenea, pentru a efectua urmărirea penală în aceste cauze şi procurorii care funcţionează în cadrul secţiilor de urmărire penală ale Parchetelor de pe lângă Curţile de apel care au vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror.