Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a explicat miercuri seară, în direct pe B1 TV, că odată cu implementarea măsurilor de relaxare s-a putut observași „activarea unui curent negaționist, unui curent de bagatelizare a tot ce a fost în primele luni ale acestei pandemii, precum și luări de poziții ale unor influenceri sau chiar ale unor figuri politice, care negau existența” crizei sanitare și a efectelor sale.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
„După cum am putut vedea în ultimele săptămâni am avut o alternanță de cazuri raportate și la numărul de teste lucrate. Dacă sâmbăta și duminica laboratoarele lucrează un număr mai mic de teste, am putut vedea duminică și luni un număr mai mic de cazuri pozitive, dar reașezarea acestora se vede în zilele de marți, miercuri și joi, vineri și chiar sâmbata, pentru cele lucrate de vineri. Într-adevăr avem și o capacitate mai mare de testare, dar am avut și o relaxare exagerată, dincolo de normele de aplicare ale unor reluări de activități care s-au întâmplat în ultimele luni. Noi, pe 15 mai, în contextul scăderii numărului de cazuri, veneam cu primele măsuri de relaxare, invers decât au fost introduse”, a declarat Nelu Tătaru.
Demnitarul a subliniat că „odată cu măsurile de relaxare am văzut și activarea unui curent negaționist, unui curent de bagatelizare a tot ce a fost în primele luni ale acestei pandemii, precum și luări de poziții ale unor influenceri sau chiar ale unor figuri politice, care negau existența pandemiei, negau virulența SARS-CoV-2 și negau efectele. Pentru cei care am fost în teritoriu în toată această perioadă și care știam numărul infectaților, numărul deceselor, numărul infectărilor în cadrele medicale, puteam și făceam în continuare eforturi să convingem că aceaastă pandemie există, dar în același timp să ținem și în frâu, prin măsurile luate, acele cazuri noi apărute”.
Mai apoi, spune el, „aurmat un vid legislativ, 3 iulie până pe 21 iulie, în care aproape 5.00 de pacienți pozitivi au refuzat internarea sau au solicitat externarea, neavând acel cadru în care să putem carantina sau izola. A urmat o perioadă în care a trebuit să recuperăm această perioadă, prin monitorizarea prin anchete epidemiologice a efectelor produse de tocmai acei pacienți care acum, la 14 zile, erau aproape vindecați, dar făcuse deja victime printre concetățenii noștri”.
Cel mai recent bilanț prezentat de către Grupul de Comunicare Strategică plasează România la un număr total de 89.891 de cazuri confirmate de COVID-19 și 3.721 de decese legate de această boală infecțioasă. Potrivit autorităților, în prezent, în unitățile medicale de profil din toată țara sunt internați 7.147 de pacienți cuCOVID-19, dintre care 519 se află în secțiile deterapie intensivă.
Distribuția îmbolnăvirilor,pejudețe, este următoarea: Alba 1156 de cazuri depistate de la debutul pandemiei (26 cazuri nou-confirmate), Arad 1902(48), Argeș 5068 (30), Bacău 2839 (46), Bihor 2437 (43), Bistrița-Năsăud 1172 (11), Botoșani 1351 (12), Brașov 4663 (60), Brăila 1747 (25), Buzău 2314 (28), Caraș-Severin 722 (27), Călărași 554 (7), Cluj 2101 (37), Constanța 1756(41), Covasna 795 (23), Dâmbovița 3150 (51), Dolj 1794 (61), Galați 3363(28), Giurgiu 707 (8), Gorj 1585 (27), Harghita 727 (10), Hunedoara 1728 (29), Ialomița 970 (0), Iași 3129 (61), Ilfov 2230 (18), Maramureș 1214 (26), Mehedinți 1161 (16), Mureș 1429 (22), Neamț 2183 (26), Olt 1335 (14), Prahova 4341 (54), Satu Mare 321 (12), Sălaj 400 (18), Sibiu 1491 (16), Suceava 5374 (43), Teleorman 617 (16), Timiș 2650 (60), Tulcea 556 (14), Vaslui 1918 (59), Vâlcea1241 (35), Vrancea 2416 (10). Capitala are 11198 (97), în timp ce pentru alte 86 (3) nu este precizată nicio zonă a țării.