Penelistul Bolojan, contrazis de liberalul Florin Cîțu pe tema recesiunii tehnice. Fostul premier acuză transformarea PNL într-un partid de tip socialist

Florin Cîțu, fostul premier și ministru de Finanțe, în contrazice pe Ilie Bolojan care a descris recesiunea tehnică drept o „corecție economică necesară”. El acuză tranformarea PNL într-un partid socialist.

Florin Cîțu, replică pentru Bolojan

Fostul premier, adept al politicilor liberale în economie, îi reproșează penelistului Ilie Bolojan faptul că a abandonat această cale. În schimb, spune Florin Cîțu, a continuat cu măsurile socialiste care au îngropat România, după 2022. El a reacționat ca urmare a anunțului oficial cu privire la intrarea României în recesiune tehnică, descrisă de actual șef al guvernului drept o corecție economică necesară.

„Recesiune tehnică 2025 (trimestrul 4 scade cu 2%, enorm) și economia crește cu doar 0,6 (nicio surpriză pentru cititorii acestei pagini). Mai puțin decât în 2024. Ăsta e rezultatul guvernărilor cu măsuri socialiste, începute în 2022 și continuate de cele două guverne din 2025”, a scris Florin Cîțu pe pagina sa de socializare.

În acest context, fostul premier îi recomandă lui Ilie Bolojan să renunțe la măsurile de tip social și să scoată „statul din economie” revenind la politicile liberale. În opinia sa, acest lucru este absolut necesar deoarece în 2026 trebuie deficitul trebuie redus cu 16 miliarde lei. Prin comparațe, arată Câțu, în 2025, scăderea a fost de doar 6 miliarde lei.

„E momentul să scoatem statul din economie. Este momentul să revenim la o economie guvernată de măsuri liberale. Mai ales că în 2026 deficitul trebuie să scadă cu 16 miliarde lei (în 2025 a scăzut cu 6 miliarde lei)”, recomandă fostul premier și ministru al finanțelor.

PNL s-a transformat într-un partid de tip socialist

În postarea sa, Florin Cîțu denunță transformarea PNL, sub conducerea lui Ilie Bolojan, dintr-un partid liberal, într-unul de orientare socialistă. El reclamî faptul că ai săi colegi au devenit adepți ai majorării taxelor și impozitelor, în condițiile în care, până în vara trecută se opuneau unor astfel de măsuri.

„Dar poate cel mai trist lucru din ultimele 6 luni e altceva: apariția unui nou grup de socialiști de ocazie. Până în vară «urau» taxele mari. Acum le susțin. Și ca să le justifice au înghițit retorica socialistă pe nemestecate: e «normal»să scadă economia, e «normal» să scadă consumul, e «ok» să suferim, «tratamentul e dur dar o să fie bine»”, a mai spus Cîțu

În opinia sa, declarațiile propagandiștilor guvernamentali pentru susținerea politicilor de austeritate sunt parte a retoricii socialiste. Ceea ce se întâmplă în prezent cu economia este consecința unor politici proate, iar nu a unor măsuri liberale, strict necesare, așa cum susține echipa Bolojan.

„Avem nevoie, mai mult ca oricând, de guvernare cu măsuri liberale: taxe mai mici, reguli simple, stat mai puțin în economie și mai mult spațiu pentru sectorul privat. P.S.Datele revizuite arată recesiune tehnică și în 2024. Tot guvernare cu măsuri socialiste; P.P.S. 5 trimestre negative în 2024 si 2025”, își încheie mesajul fostul ministru.

Florin Cîțu reacționează la mesajul lui Bolojan

Fostul premier și ministru al Finanțelor a făcut această postare ca replică la mesajul premierului Bolojan. Într-o postare cu caracter propagandistic, la care face referire Florin Cîțu, șeful guvernului încearcă să minimalizeze situația de recesiune tehnică în care a ajuns România. El spune că este vorba de o „corecție economică necesară”.

„Creşterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condiţiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”, a transmis premierul.

Potrivit spuselor sale, recesiunea tehnică era anticipată și invevitabilă pentru a ajunge, într-un final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală.Cere ca pentru a înţelege corect situaţia economică să este important ca anii 2024 şi 2025 să fie priviţi ca parte a aceluiaşi proces. În 2024, România a avut un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB. Creșterea economică reală a fost sub 1%.

„În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creştere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiţi în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide şi compensarea unor presiuni sociale şi inflaţioniste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflaţia ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”, susține Bolojan.