Mai există șanse să obținem milioanele de euro din PNRR? Răspunsul ministrului Dragoș Pîslaru: „Există această posibilitate ca România să facă toate demersurile necesare” (VIDEO)

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a discutat în emisiunea Special B1, moderată de Nadia Ciurlin, despre posibilitatea ca România să mai obțină fondurile PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), având în vedere decizia iminentă a Curții Constituționale privind pensiile speciale ale magistraților.

Referindu-se la situația oficială a fondurilor europene, ministrul a explicat:

„Vă pot spune așa. Subiectul este închis atunci când există o corespondență oficială din partea Comisiei, cum că există o apreciere finală, formală din partea Comisiei Europene, că banii sunt pierduți.”

Aceasta înseamnă că până la primirea unei astfel de notificări formale, cazul rămâne deschis.

Când este așteptată o decizie clară privind fondurile PNRR

Pîslaru a precizat că din informațiile obținute la Bruxelles rezultă că România nu va primi această corespondență până la 11 februarie, când Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe. În continuare, ministrul a detaliat:

„Vă mai pot spune că înțelegerea mea din discuțiile pe care le-am avut la Bruxelles este că nu vom primi până pe data de 11 această scrisoare. Mai departe, de a specula ce se întâmplă după data de 11, până la urmă pe 11 nu se promulgă, pe 11 ar fi ideea ca CCR să spună, da, vă las să reparați această inechitate, mergeți mai departe spre promulgare. Deci ar mai trece încă niște zile.”

Fondurile PNRR, extrem de importante. Ce înseamnă expirarea termenelor și ce putem face în continuare

Deși regulile Uniunii Europene au fixat ca termen limită 28 noiembrie și o perioadă procedurală de două luni care s-au scurs, ministrul a explicat că încă există posibilitatea unei interpretări optimiste:

„Termenele, după cum am spus, 28 noiembrie era un termen dat de regulamentul Uniunii, după care spațiul de două luni care e dat iarăși ca procedură și el a expirat. Dar simplul fapt că până pe 11 nu primim această corespondență, ne lasă să putem interpreta că până nu se primește scrisoarea finală, există această posibilitate ca România să facă toate demersurile necesare.”, a mai adăugat ministrul.

De ce este importantă reforma sistemului de justiție

Dragoș Pîslaru a subliniat că reforma aceasta nu e doar o condiție pentru a obține fondurile PNRR, ci reprezintă o necesitate pentru România:

„Ca să nu mai spun că oricum nu este o soluție ca să renunțăm la această reformă, pentru că reforma nu o faci pentru că vrea Comisia sau, evident, că te interesează banii, dar reforma este importantă pentru societatea românească.

Prim-ministrul, în primul rând, vrea să combată aceste inechități și să pună bugetul în ordine, așa cum a anunțat de când am preluat mandatul.”, a explicat ministrul.

Care este atitudinea ministrului față de criticile venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii

Într-un ton ferm, ministrul a criticat atacurile publice venite din partea CSM, dar și acțiunea de a sesiza Curtea Constituțională de către o instanță care este parte direct interesată de această reformă:

„Deci această tensiune, repet: CSM atacă Guvernul public, că nu se pricepe, că nu știe, și așa mai departe. Deci nu noi am inițiat această tensiune. Al doilea lucru, Înalta Curte atacă la CCR actul în condițiile în care ei sunt o parte interesată evidentă, că discutăm de acești procurori și magistrați.”

Ministrul a menționat și controversa recentă adusă în spațiul public de reportajul Recorder: „Al treilea lucru, contextul Recorder în care vedem că o mână de magistrați ar controla întregul sistem de Justiție.”

Există o ingerință a Guvernului în Justiție sau invers?

Pîslaru a respins acuzațiile venite din partea unor reprezentanți ai Justiției, precum Lia Savonea, care acuză Guvernul de ingerință în domeniul judiciar.

„Mai departe, acum, reacția furibundă a doamnei Savonea, în care spune că Guvernul are o ingerință în zona de Justiție, asta în condițiile în care este evident pentru toată lumea, vorbesc și de sondaje de opinie și pe cine vreți să întrebăm pe stradă, că toată populația este de acord că există o inechitate în sistem și că avem o problemă majoră cu remunerația aceasta pensiei

Este acum, doamna Savonea și, în general, aceste instituții sunt într-o ofensivă disperată de a încerca să explice că de fapt Guvernul face lucruri în condițiile în care noi tot ce facem este să corectăm niște elemente care țin strict de atribuțiile, vorbesc de separația puterilor în stat, strict de atribuțiile puterii executive.

Adică, atâta timp cât Guvernul nu poate regla bugete. Asta e clar. Este atributul puterii executive. În pârghile pe care le avem între puteri, judecătorească și executivă, Executivul gestionează bugetul. Nu poate să-și autopună bugetul puterea judecătorească. Deci noi avem această prerogativă constituțională.”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

În concluzie, ministrul a fost categoric:

„Dacă noi nici măcar bugetul nu putem să-l mai controlăm atunci când scapă de subcontrol, asta înseamnă că, de fapt, Constituția nu se aplică. Deci eu aș spune, din contră, dacă există vreo ingerință astăzi în separația Puterilor de Stat, este ingerința Justiției, care se autoprotejează pentru niște privilegii și niște norme speciale, care derogă de la orice altceva și blochează, astfel, inițiativa Guvernului de a regla bugetele.”, a conchis ministrul.