Președintele CCR, Marian Enache, noi explicații despre anularea alegerilor prezidențiale: „Neregulile au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului”

Președintele CCR, Marian Enache, a oferit detalii despre decizia anulării alegerilor prezidențiale. Acesta a precizat că decizia CCR a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale, precum și de menținere a realizărilor pe care România le-a obținut prin eforturile tuturor românilor din țară și din diaspora de la câștigarea libertății și democrației din 1989 și până în prezent.

“Dacă vreți, această hotărâre a fost mai mult decât o decizie de speță, obișnuită, care a avut ca finalitate consolidarea și garantarea aspirațiilor și cuceririlor Revoluției române din decembrie 1989. Știți, România a parcurs un drum anevoios și cu sacrificii ale românilor pentru racordarea la valorile societăților libere și ar fi greșit să ne întoarcem de pe acest drum”, a declarat Marian Enache într-un interviu pentru juridice.ro.

Președintele CCR a subliniat că programele candidaților la alegerile prezidențiale nu trebuie să conțină propuneri are să impună reconsiderarea regimului politic al sistemului constituțional stabilit prin Constituția din 1991:

“În cadrul competiției electorale, candidații prezintă oferte de programe pentru dezvoltarea democrației și creșterea prestigiului țării. Nu poți face, însă, propuneri care să impună reconsiderarea regimului politic al sistemului constituțional statornicit prin Constituția din 1991, fundamentat pe pluripartidism și parlamentarism, pentru a accede la funcția supremă în stat și nu poți promova o campanie de obstrucționare și de negare a activității instituțiilor statului, întrucât toate acestea sunt în coliziune cu principiul respectării Constituției, a regimului democratic și a legilor acestuia, precum și a statului de drept. În mod firesc, fiecare candidat propune obiective în condițiile și limitele ordinii constituționale. Orice democrație, și cea mai fragilă, de noviciat, se realizează prin separația puterilor în stat, afirmarea pluralismului politic, a multipartidismului, a parlamentarismului și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale a tuturor cetățenilor. Toate acestea sunt elementele structurale ale practicării unei minime democrații. În opoziție cu acest sistem sunt regimurile totalitare, care instituie partidul-stat și democrația populară, declarând ritos că în acest tip de regim conducerea aparține poporului pentru interesele poporului. În realitate, însă, istoria a demascat această ideologie a mistificării, care, din cauza falsității sale, a căzut în desuetudine”.

Potrivit lui Marian Enache, dacă o curte constituțională poate valida și confirma rezultatele alegerilor, înseamnă că le și poate infirma, invalida sau anula.

“Această competență nu poate fi una formală, decorativă sau proclamativă, ea este una reală și efectivă, care poate fi exercitată în condițiile apariției unei situații excepționale care o declanșează. Din moment ce există o asemenea obligație constituțională concretizată și obiectivată în această competență, Curtea Constituțională nu poate, în mod invariabil, să se limiteze la confirmarea rezultatului alegerilor, indiferent de împrejurările excepționale care pot apărea și care sunt de natură să vicieze procedura electivă, ci trebuie să o exercite ca atare tocmai pentru împlinirea rolului și a funcției de control activ de constituționalitate stabilit de Constituție”.

Marian Enache a dat ca exemplu anul 2016, când Curtea Constituțională a Austriei a invalidat rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, utilizând un standard foarte strict în privința aplicării regulilor și principiilor electorale.

“În cazul României, neregulile determinante pentru anularea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului, așadar caracterul corect al alegerilor, ca expresie a suveranității. În afara cauzelor determinante, au existat și epifenomene, elemente adiacente generate de conduita unor partide în campania electorală, deja cunoscute de public, care, la rândul lor, au contribuit la influențarea rezultatului alegerilor”.