Procurori: „Încă din anul 2023 Călin Georgescu premedita cu Eugen Sechila și Marin Burcea derularea unor activități violente în scopul impunerii lui Georgescu ca președinte al României”

Călin Georgescu, Horațiu Potra și mercenarii controlați de acesta ar fi pus la cale un plan de destabilizare a României, după ce alegerile prezidențiale de anul trecut au fost anulate, susțin procurorii în referatul prin care au solicitat arestarea preventivă a lui Potra și a celor din gruparea sa. Referatul mai arată și legăturile pe care șeful mercenarilor le-ar avea cu Rusia. Anchetatorii mai susțin că încă din 2023 Călin Georgescu, Ionuț Sechila și Marin Burcea plănuiau „derularea unor activități violente în scopul impunerii lui Georgescu ca președinte al României”.

Ce spun procurorii despre planurile lui Georgescu, Potra și Sechila

„Se pare că încă din anul 2023 Călin Georgescu premedita cu Ionuț Sechila și Marin Burcea derularea unor activități violente în scopul impunerii lui Georgescu ca președinte al României. Astfel, la data de 09.03.2023 Marin Burcea îl transmite un mesaj Dorinei Mihai cu următorul conținut: „e ultima șansă alegerile care vin, dacă nu se schimbă sistemul, suntem pa… eu cred că Dumnezeu așteaptă să luptăm, nu doar să ne rugăm la el întruna, că El ne dă forță, dar dacă nu ofolosim nu e cu nimic vinovat … trebuie pus parul pe ei. Simplu, nu rugăciuni și speranțe””, se arată în referatul procurorilor.

Anchetatorii mai notează că Potra și mercenarii lui erau pregătiți să creeze haos după anularea prezidențialelor, iar arsenalul găsit la Potra acasă putea fi folosit inclusiv pentru un atac de tip terorist: „Având în vedere caracteristicile tehnice determinate, efectele detonării unui număr de 65 de articole pirotehnice din categoria F4 în cadrul oricărei mulțimi, potențează panica generală ridicând-o la nivele nebănuite care pot fi asimilate unui atac îndreptat împotriva persoanei, persoanelor, grupurilor și mulțimilor umane, atac care poate fi considerat de tip terorist”.

De asemenea, „un astfel de atac poate avea efecte pe termen lung asupra stabilității României, începând cu discreditarea autorităților. Eșecul în gestionarea unui astfel de incident ar submina încrederea în guvern și în instituțiile care asigură ordinea. De asemenea, ar putea duce la propagarea revoltelor, deoarece un atac reușit ar putea crea un punct de inflexiune în opinia publică, stimulând alte acțiuni violente pe teritoriul țării. În același timp, reprezintă o amenințare directă la adresa suveranității naționale, întrucât, neagă in mod direct decizia legală a Curtii Constitutionale de anulare a alegerilor. În eventualitatea consumării, acțiunea coordonată de inculpați ar fi putut conduce implicit la manipulare informațională și ar fi putut sprijini alte grupuri radicale, care ar fi putut folosi atacul ca inspirație pentru alte acțiuni violente. Totodată, un astfel de eveniment putea slăbi poziția României în NATO și UE, creând un climat de nesiguranță geopolitică”, mai argumentează procurorii.

În referat se mai arată că în decembrie, după ce alegerile au fost anulate, Potra și-a strâns oamenii și i-a adus la București: „La data de 06.12.2024 Horațiu Potra a discutat cu Baciu Bogdan despre anularea alegerilor, context în care Baciu Bogdan a făcut referiri la război civil și revoluție manifestându-și intenția de a utiliza la nevoie inclusiv un pistol. Horațiu Potra i-a achiziționat acestuia un bilet de avion pe ruta Taipei – Otopeni pentru revenirea în țară”.

Potra și mercenarii lui voiau să se infiltreze în protestele organizate după anularea alegerilor pentru a crea haos: „Cei 20 de mercenari care l-au însoţit în această acţiune nu sunt simpli luptători, ci nucleul său de elită – cei mai apropiaţi şi de încredere oameni ai săi aflaţi în România în acel moment, cu o vastă experienţă în misiuni de destabilizare, lupte urbane şi utilizarea armelor letale şi explozibililor. Aceşti indivizi acţionează organizat, conform unor planuri strategice bine puse la punct, având capacitatea de a executa atacuri coordonate şi de a adapta rapid tacticile în funcţie de reacţia forţelor de ordine”.

Potra şi oamenii lui au fost interceptaţi pe 8 decembrie, în timp ce se îndreptau spre Bucureşti: „Modul ulterior de derulare a evenimentelor indică faptul că evenimentele din 7 – 8 decembrie 2024 erau doar avanpostul unor acţiuni paramilitare premeditate, gruparea coordonată de Horaţiu Potra fiind pregătită, atât din punct de vedere tactic, cât şi la nivel declarativ pentru generarea unor acţiuni violente, cu scopul împiedicării exercitării puterii de stat de către autorităţile democratice, generând un risc iminent pentru securitatea naţională. (…) Folosirea mercenarilor în astfel de situaţii prezintă un risc major, deoarece sunt instruiţi pentru operaţiuni de destabilizare şi tactici de gherilă. Spre deosebire de manifestanţii obişnuiţi, aceşti indivizi au capacitatea şi voinţa de a utiliza forţa letală pentru a-şi atinge obiectivele”.

„Caracteristicile-cheie ale grupului includ experienţă în zone de conflict, având în vedere că mercenarii au efectuat activităţi în Congo, un teatru de război caracterizat prin confruntări violente, utilizarea explozibililor şi tactici de război urban. Aceştia sunt specializaţi în utilizarea tehnicilor de diversiune, ceea ce înseamnă că, în loc de un protest spontan, grupul poate aplica tactici de infiltrare, provocare a forţelor de ordine şi manipulare a mulţimii”, mai spun anchetatorii.

Pe 6 decembrie 2024, a avut loc următorul schimb de mesaje pe grupul RALF de pe WhatsApp:

U.A: Acuma trebuie făcut ceva, mers peste ei şi dat foc.

I.A: Nu se poate aşa ceva. Frica din ei, frate, că îi bagă ăsta în puşcărie dacă iasă el. Ce facem şefu dacă e aşa? Ieşim?

Horaţiu Potra: Aşteptăm să vedem ce declară CG.

Cu toate acestea, judecătorii l-au pus în libertate pe Horațiu Potra.

Procurori, despre legăturile lui Potra cu Rusia

În referatul prin care au cerut arestarea lui Potra și a oamenilor din gruparea sa, procurorii scriu și despre legăturile pe care acesta le-ar avea cu Rusia: „Percheziția informatică a telefonului lui Horațiu Potra a scos la iveală numeroase fotografii care îl plasează atât la Moscova, cât și la Ambasada Rusiei. Aceste imagini nu doar confirmă contactele sale directe cu persoane influente din Rusia, ci și sugerează o posibilă coordonare sau susținere strategică din partea unor entități aliniate intereselor rusești. De asemenea, o postare publică a lui Potra, realizată în Piața Roșie din Moscova, a fost completată de un comentariu al lui Ioan Lup – „șeful Wagner”. Această remarcă subliniază legăturile potențiale ale grupării conduse de Potra cu organizația paramilitară Wagner, cunoscută pentru operațiunile sale în zone de conflict și metodele de acțiune de natură militară. În acest context, acțiunile sale împreună cu grupul său de mercenari ridică riscuri semnificative pentru securitatea națională, sugerând o influență și un sprijin extern”.