Protest împotriva austerității Guvernului Bolojan. Sindicaliștii ies în Piața Victoriei

Blocul Naţional Sindical (BNS) organizează un miting de protest în Piaţa Victoriei. Sindicaliștii ies în stradă pentru a protesta împotriva politicilor de austeritate implementate de Guvernul Bolojan.

Blocul Naţional Sindical iese în stradă

Protestul, organizat în fața sediului guvernului, este programat să înceapă de la ora 10.00. Oamenii acuză scăderea puterii de cumpărare și, totodată, politicile împotriva lucrătorilor, promovate de guvernul Bolojan. După protestul din Piața Victoriei, Blocul Național Sindical a oganizat un marş până la Piaţa Constituţiei. Pe traseu vor fi opriri simbolice în faţa principalelor instituţii responsabile pentru politicile economice şi sociale ale ţării.

Protestul sindical este organizat sub sloganul „Guvernaţi şi pentru noi! Nu doar pentru voi!”. Aluzia este evidentă la faptul că Guvernul Bolojan pune întreaga povară fiscală a recuperării deficitului bugetar pe umerii populației, în timp ce protejează nomenklatura politică și clientela partidelor. BNS cere Guvernului Bolojani măsuri urgente pentru oprirea scăderii puterii de cumpărare şi pentru îmbunătăţirea vieţii lucrătorilor.

„Este momentul să reacţionăm uniţi împotriva scăderii puterii de cumpărare şi a politicilor anti-salariaţi promovate de guvernanţi. Lucrătorii sunt din nou sacrificaţii de serviciu – deşi muncim mai mult, suntem tot mai săraci! Sărăcirea populaţiei a devenit politică de stat”, se arată într-un comunicat al BNS.

Revendicările lucrătorilor pentru guvernul Bolojan

Printre principalele revendicări se află stoparea politicilor guvernamentale de austeritate ce alimentează inflaţia şi protejarea veniturilor lucrătorilor. Sindicaliștii enumeră printre măsurile considerate greșite, liberalizarea prețurilor la energie, majorarea TVA. Toate acestea au dus la o inflație mai ridicată decât în anul de criză 2010.

„Liberalizarea preţului la energie, precum şi creşterea TVA au condus la o rată anuală a inflaţiei de 9,9% până în prezent, mai ridicată decât inflaţia din anul de criză 2010. Din 2022 până în august 2025 majorarea preţurilor a fost de 46,2%”, se menţionează în comunicatul emis de Blocul Național Sindical.

BNS solicită măsuri ţintite pentru reducerea inflaţiei şi totodată măsuri de sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare și a veniturilor populaţiei. De asemenea, reprezentanţii cer creşterea salariului minim pe economie. Măsura nu este agreată de Ilie Bolojan și echipa sa deși ar contribui la reducerea poverii fiscale de pe umerii cetățenilor.

„În condiţiile în care inflaţia este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunţate deja pentru 2026 (majorări de taxe şi un nou şoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea preţului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaţioniste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajaţi din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane)”, susțin sindicaliștii.

Blocul Național Sindical denunță austeritatea promovată de Bolojan

Sindicaliștii acuză faptul că înghețarea salariului minim, dar și a pensiilor, înseamnă în termeni reali reducerea puterii de cumpărare a populației. Românii vor deveni din ce în ce mai săraci, în condițiile în care urmează noi majorări de taxe și scumpiri în anul 2026.

„Îngheţarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaţioniste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârşitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024, au explicat sindicaliştii.

În acest context, BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare şi majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puţin 4.325 lei. Acest lucru trebuie să se întâmple în concordanţă cu evoluţia productivităţii muncii.

Sindicaliștii solicită „reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei şi introducerea unor coeficienţi de creştere pentru lucrătorii calificaţi – 1,1 şi pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificaţi – 4×757 şi salariul minim pentru studii superioare – 6.488 lei.”

Ce revendicări mai au protestatarii

Blocul Național Sindical cere aplicarea şi extinderea negocierilor colective la nivel de sector şi respectarea dreptului la reprezentare sindicală. De asemenea, solicită eliminarea restricţiilor privind libera negociere colectivă la nivelul instituţiilor publice, al regiilor autonome şi la companiile unde statul este acţionar, precum şi a tuturor dispoziţiilor legale ce afectează aplicarea drepturilor deja negociate prin contractele colective de muncă.

Lucrătirii mai cer în stradă stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii şi posturi în sectorul bugetar. Ei doresc dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea iniţiativelor de reorganizare. Se solicită introducerea unor criterii clare şi transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public.

„Acestea ar trebui stabilite împreună cu organizaţiile sindicale din instituţiile respective şi care să aibă ca valori: competenţa şi pregătirea profesională a lucrătorilor, calitatea şi profesionalismul lor. Spunem un «nu» răspicat epurărilor pe criterii politice care anticipăm că vor avea loc ca urmare a procesului de restructurare în sectorul public”, menţionează sindicaliştii.

BNS solicită reducerea fiscalităţii pe muncă şi stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului. România are una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE. Peste 43% din costul muncii reprezintă impozite şi contribuţii. Suprataxarea salariilor descurajează munca legală și încurajează economia lanegru, accentuând inechitatea socială. Din estimările sindicatelor, până la 800.000 de români lucrează la negru.

Sindicatele cer o reformă reală a taxării muncii

Blocul Național Sindical cere o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuţiilor sociale şi protejarea veniturilor mici. De asemenea, solicită asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.

Sindicaliştii mai doresc „un program amplu de investiţii publice care să folosească eficient resursele financiare naţionale şi europene nerambursabile cu precădere pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură şi industria alimentară, cercetare, sănătate publică şi cultură”.

„Se impune, de asemenea, adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să încurajeze investiţii în domenii industriale cheie pentru România (exemplu: industria de automobile, industria de apărare, industria navală, etc.). Este timpul să spunem răspicat: nu acceptăm sărăcirea salariaţilor din România!”, se mai precizează în comunicat.