Raport devastator al Congresului SUA cu privire la politica UE. Cum a fost România folosită ca pretext pentru interferența în autonomia statelor. Relația cu SUA e praf.

Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda. Ăsta este cel mai scurt rezumat al raportului Congresului SUA cu privire la cenzura și interferența UE în alegerile statelor europene.

Capitol special pentru România în raportul Congresului SUA

În capitolul dedicat alegerilor, raportul susține că TikTok a fost supus celor mai intense solicitări în jurul alegerilor prezidențiale din România, când Curtea Constituțională a României a anulat turul 1 din noiembrie 2024, după acuzații ale serviciilor de informații privind o presupusă susținere a candidatului Călin Georgescu printr-o campanie coordonată pe platformă.

„Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024.

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.

În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații.

Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate.”, arată raportul Congresului SUA.

România nu este un caz izolat

Potrivit documentului Congresului SUA, Comisia Europeană ar fi folosit mecanisme similare și în Franța, Germania, Italia, Polonia și Republica Moldova.

În aceste state, Bruxelles-ul ar fi cerut platformelor online să elimine sau să limiteze conținut politic considerat „problematic”, inclusiv postări ale unor candidați sau mesaje critice la adresa guvernelor.

Autorii raportului susțin că, deși măsurile au fost prezentate drept acțiuni împotriva dezinformării, ele au avut efecte directe asupra dezbaterii publice și asupra competiției electorale.

„Sub auspiciile Codului privind dezinformarea și Orientărilor electorale ale DSA, Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente.

În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri de cenzură prioritare în săptămânile dinaintea și după alegerile importante. 

Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți să cenzureze opiniile eurosceptice și conținutul care subminează narațiunile politice preferate de Comisie.”, arată raportul.

Documentul avertizează că presiunile Bruxelles-ului au început să vizeze inclusiv conținutul politic din afara Uniunii Europene, existând încercări de a influența discursul public chiar și în Statele Unite ale Americii.

Pe cale de consecință, în prezent, Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite investighează modul și măsura în care legile, reglementările și hotărârile judecătorești străine obligă, constrâng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite.

Întregul raport îl puteți citi AICI: the-foreign-censorship-threat-part-ii-2-3-26

Ruptură totală între SUA și UE. România nu se mai vede de la Washington

Raportul american relevă o redimensionare a criticilor dure pe care Statele Unite le atribuie Uniunii Europene în ultimul an.

Noua strategia de securitate națională a Statelor Unite, dată publicității la finele anului trecut, marchează una dintre cele mai radicale repoziționări ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali.

Administrația Trump descrie Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, și acuză Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.

Potrivit strategiei, politica generală pentru Europa a Statelor Unite ar trebui să prioritizeze sprijinirea Europei pentru a se putea baza pe propriile forțe și pentru a funcționa ca un grup de națiuni suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilității principale pentru propria apărare, fără a fi dominată de vreo putere adversă. Strategia de securitate americană are ca obiectiv “cultivarea rezistenței față de traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene”.

Iar, din păcate, România, este căzută de peste ocean ca un pion-cheie în această politică a UE, care răspunde la orice comandă venită din Franța sau Germania, și duce o politică externă care a îndepărtat-o de SUA. Asta în pofida politicienilor de la noi care tot vorbesc despre „SUA, partenerul nostru strategic”.

Se pare că am pierdut pe drum acest partener strategic.