Kelemen Hunor nu este de acord cu taxa pe boală. Liderul UDMR nu înțelege logica lui Rogobete

Taxa pe boală, neplata primei zile de concediu medical, adoptată la propunerea ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, este greșită și trebuie corectată Opinia îi aparține lui Kelemen Hunor

Kelemen Hunor nu înțelege taxa pe boală

Taxa pe boală, așa cum a fost numită de senatoarea PNL, Nicoleta Pauliuc, este un impozit mascat impus angajaților bolnavi care nu pot lucra. Adoptată de Guvernul Bolojan, la propunerea ministrului Sănătății, neplata primei zile de concediu medical lovește cu precădere în lucrătorii vulnerabili, cu salarii mici. Cei pe care, culmea, Sorin Grindeanu, șeful politic al lui Rogobete, se laudă că vrea să-i protejeze.

Kelemen Hunor a declarat că reglementarea este greșită și trebuie corectată. El a spus că nu înțelege rațiunea pentru care a fost introdusă această măsură. Mai grav, spune că subiectul nu a făcut obiectul discuțiilor în coaliția de guvernare.

„Nu e bună (reglementarea – n. red.). Nu știu de unde a apărut. Sincer. Ce să vă spun? Nu e bună. Și acest lucru trebuie schimbat. Nu e bună. Care-i raționamentul? Nu am înțeles. Ok. S-a întâmplat. Eu nu cred că am discutat despre acest lucru în coaliție, dar poate fi corectat. N-am înțeles eu raționamentul. Sincer. Ce să vă spun altceva?”, a comentat, bulversat, liderul UDMR, la întrebarea moderatorului de la Digi 24.

Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical a fost propusă de Alexandru Rogobete. Măsura a fost criticată de asociațiile de bolnavi cronici care au cerut Avocatului Poporului să o conteste la Curtea Constituțioală.

Cum justifică Rogobete taxa pe boală

Singurul motiv pentru care a fost introdusă „taxa pe boală” – refuzul la plată a primei zile de concediu medical a fost de a reduce numărul angajaților care apelează la acest tip de concediu. Este o măsură cinică, prin care Alexandru Rogobete și-a propus să facă economii la buget pe spatele bolnavilor deoarece nu este capabil să controleze concediile medicale fictive.

De altfel, ministrul Sănătății a recunoscut, cinic, într-o declarație publică faptul că neplata primei zile de concediu medical îi afectează mai mult pe pacienții reali, cei care nu pot munci și au nevoie de repaos. Cu toate acestea a refuzat să dea înapoi chiar dacă a recunoscut că taxa pe care a propus-o produce numeroase inechități.

„Ca ministru al Sănătății nu pot spune că această măsură este una perfectă. Aduce multe inechități, oameni care într-adevăr au nevoie de concediu medical și unde bolile nu sunt inventate pot avea de suferit”, a admis ministrul social-democrat al Sănătății, citat de Jurnalul Național.

Pe de altă parte, trebuie spus că, în ciuda acuzațiilor de fraudă pe care ministrul PSD le proferează fără să le demonstreze, România alocă printre cele mai mici sume, din Europa pentru plata concediilor medicale. Conform datelor Eurostat, statul român plătește 0,2% din PIB, de nouă ori mai puțin decât media UE. Prin comparație, Bulgaria alocă 0,5%, Ungaria este la 0,4% iar Polonia la 0,9% din PIB.

Taxa pe boală contestată de Avocatul Poporului

Taxa pe boală, măsura adoptată la propunerea lui Alexandru Rogobete a fost contestată de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională. În opinia Avocatului Poporului, invocarea fraudei ca temei pentru neplata primei zile de incapacitate temporară de muncă instituie o prezumție de vinovăție pentur toți asgurații. Or acest aspect este de „neacceptat într-un stat de drept”.

„Neplata primei zile de concediu medical afectează în mod disproporționat lucrătorii cu venituri mici, transformând dreptul la asistență socială într-unul iluzoriu. Statul român, prin această reglementare, ignoră obligația de a nu diminua nivelul de protecție socială, încălcând standardele europene de protecție a drepturilor omului”, se arată în sesizarea către CCR.

Avocatul Poporului acuză introducerea unui impozit mascat, prin această măsură, pe care o descrie drept o deturnare a scopului pentru care lucrătorii plătesc asigurări de sănătate.

„Atunci când statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează, practic, o deturnare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o  contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS”, se mai arată în sesizare