Anchetarea magistraţilor trebuie să revină în atribuțiile DNA. Procurorii cer modificarea legilor justiției

DNA trebuie să ancheteze și să probeze infracțiunile comise de magistrați, cer majoritatea procurorilor într-o propunere de modificare a Legilor Justiției elaborate de Cătăli Predoiu.

Anchetarea magistraților trebuie să revină la DNA

Procurorii, consultați de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, consideră că actuala structură din Parchetul General, însărcinată cu investigarea infracțiunilor de corupție comise de magistați are disfuncționalități semnificative. În acest context, ei solicită ca DNA să preia această activitate, așa cum era înainte de modificarea Legilor Justiției.

CSM a convocat adunările generale ale procurorilor solicitând puncte de vedere cu privire la necesitatea modificării legii penale şi procesual penale, precum şi a legilor justiţiei. Materialul rezultat în urma sintetizării propunerilor formulate a fost transmis către Ministerul Justiţiei, către Parlament și către Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei în domeniul justiţiei.

Potrivit documentului CSM. în marea majoritate a unităţilor de parchet consultate s-a apreciat că este necesară reglementarea competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a investiga infracţiuni de corupţie comise de magistraţi.

„În condiţiile cadrului normativ în vigoare începând cu 20 iulie 2018 până în prezent, referitor la investigarea infracţiunilor săvârşite de către magistraţi, se evidenţiază disfuncţionalităţi semnificative în investigarea infracţiunilor de corupţie comise de către magistraţi, aspect reliefat de datele statistice (în această perioadă au fost trimişi în judecată doar doi magistraţi pentru fapte de corupţie, în antiteză cu perioada anterioară, în care competenţa a aparţinut Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi în care au fost trimişi în judecată aproximativ 160 de magistraţi)”, se menţionează în document.

Disfuncționalitățile reclamate de procurori

Materialul CSM a atras atenția asupra discontinuității instituţionale, asupra procedurilor de numire a procurorilor care efectuează urmărirea penală şi a lipsei unei structuri specializate în combaterea corupţiei la nivel înalt. Toate acestea au dus la percepția că magistrații se bucură de un regim juridic privilegiat. Iar acest lucru a fost de natură să afecteze încrederea societăţii în actul de justiţie şi în capacitatea instanțelor de a sancţiona corupţia în sistemul judiciar.

„Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistraţii implicaţi în acte de corupţie, având un corp de procurori specializaţi în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, selectaţi printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste zece ani de experienţă profesională”, se mai arată în materialul CSM.

Totodată, parchetul anticorupție beneficiază de resursele umane și logistice adecvate pentru a derula asemenea anchete. Este voba despre ofiţeri de poliţie judiciară specializaţi în anchete penale şi măsuri de supraveghere tehnică, experţi antifraudă, informaticieni şi investigatori financiari.

„Corupţia în rândul magistraţilor şi la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare şi de o bază logistică sustenabilă”, subliniază procurorii.

CSM insistă pe delegarea competențelor către DAN

Pentru a contrabalansa motivele care au stat la baza modificării competenţei în 2018, în special lipsa unei garanţii de independenţă, se impune modificarea legislaţiei. CSM propune revenirea la reglementările anterioare, care permiteau DNA să deruleze investigațiile care îi vizau pe magistrați.

„Menţinerea actualei soluţii afectează atât eficienţa urmăririi penale, cât şi percepţia publică asupra imparţialităţii şi funcţionalităţii mecanismului de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi”, notează documentul.

În opinia procurorilor, sancționarea faptelor de corupție comise de magistrați are rolul de a proteja integritatea sistemului judiciar și reprezintă o condiție pentru eficiența luptei împotriva corupției, ca fenomen.  În lipsa unei acțiuni ferme în combaterea corupției din interiorul sistemului judiciar, există riscul ca autorii faptelor de corupție, în general, să-și asigure impunitatea prin coruperea magistrațului sau a blocării actului de justiție.

„Or, sancţionarea efectivă a faptelor de corupţie săvârşite de magistraţi nu are doar rolul de a proteja integritatea sistemului judiciar, ci reprezintă o condiţie esenţială pentru eficienţa luptei împotriva corupţiei în ansamblu. În lipsa unei reacţii ferme şi eficiente faţă de corupţia din interiorul sistemului judiciar, există riscul ca autorii faptelor de corupţie din alte domenii să îşi asigure impunitatea prin coruperea magistratului cu blocarea sau deturnarea actului de justiţie”, se notează în document.

De asemenea, se mai propune ca investigarea infracțiunilor comise de magistrați să revină la competenţa parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în funcţie de natura infracţiunii săvârşite.