România, Bulgaria și Grecia, pas important pentru crearea coridorului de mobilitate militară. Va reduce birocrația pe timp de pace și va maximiza eficiența în situații de urgență

Ministrul Apărării, Angel Tîlvar, și omologii săi din Bulgaria și Grecia au semnat, miercuri, în marja Summitului NATO de la Washington, o scrisoare de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară între cele trei țări.

Coridor de mobilitate militară între România, Bulgaria și Grecia

Scrisoarea de intenție a fost semnată la Washington.

„Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat miercuri, 10 iulie, în cadrul unei ceremonii desfășurate în marja Summitului de la Washington, Scrisoarea de Intenție pentru crearea unui Coridor de Mobilitate Militară între România, Bulgaria și Grecia. Această inițiativă marchează un progres semnificativ în întărirea capacităților de apărare și descurajare ale NATO în regiune”, declară Ministerul Apărării, joi, într-o postare pe Facebook.

Rolul inițiativei

MApN a explicat și care vor fi efectele unui astfel de demers.

„În contextul Summitului NATO de la Vilnius din 2023, s-a convenit asupra necesității de a consolida postura de descurajare și apărare a Alianței prin adoptarea de noi planuri de apărare și accelerarea adaptării militare. Această adaptare include capacitatea de a suplimenta forțele și echipamentele și de a asigura suportul logistic, prin facilitarea tranzitului transfrontalier de forțe și capabilități, chiar și pe timp de pace”, se arată în comunicatul MApN.

„Proiectul își propune optimizarea coridoarelor de transport pentru a răspunde cerințelor de mobilitate militară, prin crearea unor rute de aprovizionare (rutiere și feroviare) între statele participante, reducerea birocrației pe timp de pace și maximizarea eficienței în situații de urgență și criză, ținând cont de inițiativele NATO și naționale”, se arată în același comunicat.

„Scrisoarea de Intenție semnată de Grecia, Bulgaria și România se aliniază strâns cu prioritățile NATO de asigurare a apărării colective, îmbunătățirea capacităților de reacție rapidă și creșterea interoperabilității între națiunile membre, contribuind la o repartizare echitabilă a responsabilităților între Aliați”, mai notează MApN.