Aproape 39% dintre români cred că apartenența la Uniunea Europeană reduce suveranitatea națională, arată un sondaj INSCOP, realizat între 12 și 15 ianuarie 2026.
Ce spun românii despre Uniunea Europeană
Discursul suveranist are mai mult sau mai puțin efecte asupra românilor. În câteva luni de zile numărul celor care cred că Uniunea Europeană ne limitează suveranitatea a crescut doar cu un punct procentual. Astfel, dacă în septembrie 2025 38,1% dintre români credeau că UE ne taie din suveranitate, acum avem 39% care au aceeași opinie.
În schimb, 45,9% consideră că apartenența la Uniunea Europeană nu afectează suveranitatea țării, însă acest procent a scăzut cu aproape 7 puncte față de septembrie 2025.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/01/1-INSCOP.jpg)
Dar avem și o situație care paradoxală. Dintre cei 39% care cred că UE ne limitează suveranitatea, aproape 40% consideră că avem de câștigat de pe urma Uniunii și că UE ne-a ajutat la creșterea nivelului de trai.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/01/2-INSCOP.jpg)
În plus, când vine vorba despre o ieșire din Uniunea Europeană, românii care critică UE nu sunt atât de deciși. Doar unul din 10 consideră că ar trebui să părăsim UE. Aproape 70% cred că România ar trebui să pună piciorul în prag și să își negocieze mai dur poziția în Uniune și pentru a-și proteja interesele economice. Iar puțin peste 11% consideră că lucrurile sunt bune așa cum sunt acum.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/01/3-INSCOP.jpg)
De asemenea, 54,9% dintre români consideră că viața lor ar fi mai grea dacă Uniunea Europeană ar înceta să existe.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/01/4-INSCOP.jpg)
Metodologia sondajului
Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o marjă de eroare de ±3% și un grad de încredere de 95%.
Ce spun specialiștii despre UE și suveranitate
„Preferința masivă pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire, arată existența unui naționalism de negociere, nu a unuia de ruptură: cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării.
Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit.
De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate.
În ansamblu, datele indică o tensiune latentă între suveranismul simbolic și dependența funcțională, care poate fi exploatată politic: actorii care reușesc să combine discursul de fermitate națională cu menținerea puternică a ancorării europene ar putea avea un avantaj strategic major în competiția electorală.
Avem o populație pro-europeană motivată „prin calcul”, nu „prin convingere”, ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu.
Acest lucru este esențial pentru a se evita contaminarea populației de abordările radicale în condițiile în care, deja 1 din 5 români sunt totuși eurosceptici, convinși că viața lor ar fi mai bună în afara UE.
Pe de altă parte, este semnificativ faptul că deocamdată nu există în niciun bazin electoral al celor 4 partide mari, o majoritate care să considere că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa.
Chiar și în cazul votanților AUR, ponderea celor care cred că viața ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa este ceva mai mare decât ponderea celor care cred că viața ar fi mai bună, chiar dacă ambele tabere sunt mult mai echilibrate comparativ cu votanții celorlalte partide, mai puternic atasați de avantajele apartenenței la Uniunea Europeană.”, explică Remus Ștefureac, directorul
INSCOP