Fostul ministru al Justiției iese la atac. Stelian Ion spune că președintele Klaus Iohannis i-a transmis că ar fi o idee bună să renunțe la desființarea SIIJ și i-a propus desființarea acesteia odată cu adoptarea celor trei legi ale justiției.
Mai mult decât atât, fostul ministru susține că președintele ar dori doar numiri politice la parchete și îl acuză că este responsabil pent4ru criza politică din prezent.
Declarațiile au fost făcute într-un editorial scris de ministru și publicat de Digi24.ro. Ministrul a relatat o întâlnire pe care a avut cu președintele în data de 18 mai.
„Iohannis are partea sa de vină și pentru blocarea reformelor din justiție. (…) Pe tema legilor justiției am avut o întâlnire cu președintele, dar mult mai multe întâlniri și discuții cu consiliera sa. Resping categoric afirmația că nu m-aș fi consultat pe tema legilor justiției înainte de a le trimite spre avizare. I-am transmis d-nei consilier varianta finală a proiectelor înainte cu circa o săptămână de a le trimite pentru avizare.
La singura întâlnire de la Cotroceni pe care am avut-o cu președintele pe tema reformei din justiție, pe 18 mai, acesta a ținut să-mi transmită cât se poate de clar că ar fi o idee bună să renunț la proiectul de desființare a SIIJ, aflat la vot final în Senat, pentru că ar fi avut o “strategie mai bună”: să desființăm secția abia odată cu adoptarea celor trei legi ale justiției.
Nu exista niciun argument convingător pentru o astfel de „strategie”. Tot ceea ce a făcut de atunci a fost exact în direcția tergiversării deciziei privind desființarea SIIJ. S-a văzut acest lucru inclusiv în răzgândirea lui Florin Cîțu față de proiectul pe care l-a aprobat în Guvern și care a fost validat de Comisia de la Veneția”, a declarat Stelian Ion.
„Nici cu procedura de numire a procurorilor de rang înalt cu avizul conform al Secției pentru procurori a CSM președintele nu a fost de acord, deși aceasta este în conformitate cu recomandările GRECO și cu raportul MCV și a fost trecută în programul de guvernare.
Chiar a ieșit public și m-a criticat pentru această propunere. La Cotroceni, discuțiile pe care le-am purtat cu consiliera sa au fost total neproductive. Se dorea orice altceva numai să nu intervină un element exterior factorului politic în mecanismul decizional (ministru al justiției – președinte). Am venit cu variante alternative, dar li se găsea tuturor câte un nod în papură. Adevărul este că domnul președinte vrea numiri exclusiv politice pentru a se asigura că între politicieni nu interferează un factor extern, perturbator.
Am văzut cu toții ce soluții a generat pentru conducerea DIICOT tandemul ministru – președinte, cu ignorarea avizului secției pentru procurori. Precizare: în niciun moment nu am propus eliminarea președintelui din această procedură.
Asta e o manipulare ieftină, fără nicio bază factuală. În varianta pe care am propus-o ultimul cuvânt în procedură l-ar avea tot președintele, care nu ar putea fi obligat să numească niciun candidat pe care nu îl dorește. Și în orice caz, procedura nu trebuie croită după talia celor care dețin acum funcțiile de ministru al justiției sau președinte, ci trebuie alcătuită astfel încât să reziste și să ofere soluții echilibrate indiferent cine ar deține aceste funcții la un moment dat.
În afara menținerii procedurii actuale de numire a procurorilor de rang înalt președintele, prin varianta Predoiu a legilor justiției, ar dori și să acorde atribuții sporite procurorului general al PICCJ (să exercite acțiunea disciplinară împotriva procurorilor, să aibă vot decisiv în cadrul colegiului de conducere a PICCJ, să de aviz pentru numirea și revocarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, să dispună asupra detașărilor procurorilor). Cam cum sună asta? Numire eminamente politică, dublată de creșterea puterilor procurorului general, numit politic. Și atunci cine vrea de fapt control asupra activității procurorilor? USR PLUS sau președintele”, susține fostul ministru Stelian Ion.