B1 Inregistrari!
B1 LIVE!
Acasa » Politică » Surse: Cum arată varianta finală a proiectului de lege privind măsurile fiscale, adoptată de Guvernul Bolojan

Surse: Cum arată varianta finală a proiectului de lege privind măsurile fiscale, adoptată de Guvernul Bolojan

Ana Maria
07 iul. 2025, 14:29
Surse: Cum arată varianta finală a proiectului de lege privind măsurile fiscale, adoptată de Guvernul Bolojan
Ilie Bolojan Sursa foto: gov.ro

Varianta finală a proiectului de lege privind măsurile fiscale, adoptată de Guvernul Bolojan, prevede plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, impozit de 4% la jocurile de noroc și supraimpozitarea profitului băncilor, informează G4Media.

Impozitul pe dividende va crește

Potrivit documentului, asupra căruia Executivul urmează să își angajeze răspunderea în Parlament, impozitul pe dividende va crește la 16%.

Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul, se arată în proiectul de lege.

Pachetul fiscal pregătit de Guvern include, printre altele, măsuri de creștere a veniturilor la buget, cu scopul declarat de a reduce deficitul și a menține stabilitatea economică.

Executivul a decis să promoveze aceste modificări prin procedura angajării răspunderii, ceea ce înseamnă că, în lipsa unei moțiuni de cenzură adoptate, legea va intra în vigoare fără vot în Parlament.

De asemenea, se instituie un impozit specific pe cifra de afaceri a băncilor calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

  1.   a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2025 inclusiv, respectiv 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
  2.   b) 4%, pentruperioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 inclusiv;
  3. c) 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv, prin excepție de la lit. a) și b), pentru instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine,care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România, calculată ca medie aritmetică a cotelor de piață ale instituției de credit/sucursalei, din anul precedent celui de calcul. Cota de piaţă reprezintă procentul aferent activelor instituţiei de credit/sucursalei în totalul activelor sectorului bancar, și se calculează ca raport între totalul activelor contabile nete ale instituţiei de credit/sucursalei şi totalul activelor contabile nete agregate pentru sectorul bancar, inclusiv sucursalele din România ale instituţiilor de credit persoane juridice străine.”

Prin excepție de la prevederile art. 97 alin. (2), în cazul obligațiunilor emise de societăți, persoane juridice rezidente în România, pe piețe de capital din afara României, veniturile sub formă de dobânzi plătite de societatea emitentă și înregistrate în contul contribuabilului în cursul anului fiscal se impun cu o cotă de 10% din suma acestora.

(2) Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi se calculează de contribuabili pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, depusă potrivit prevederilor art. 122.”

  1. Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

”ART. 100

Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii.

(2) Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) şi, după caz, deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii, în limita venitului impozabil.

(3) Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii administrate privat şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) şi, după caz, se deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.

(4) Pentru sumele primite ca plată unică de către participanţii la fondurile de pensii facultative şi/sau fondurile de pensii ocupaţionale şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) şi, după caz, deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii,  în limita venitului impozabil.

(5) Pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate de către participanţii la fondurile de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, precum şi moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare, venitul impozabil este constituit din sumele care depăşesc contribuţiile nete ale participanţilor, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) şi, după caz, se deduce contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii. ”

  1. La articolul 110, alineatele (2) și (2^2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

”(2) Veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranşe de venit brut
– lei –		 Impozit
– lei –
până la 10.000 inclusiv 4%
peste 10.000 – 66.750 inclusiv 400 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000
peste 66.750 11.750 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750

(2^2) Impozitul datorat în cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. (2) asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obţinut se scade suma de 11.750 lei.”

  1. La articolul articolul 114 alineatul (2), după litera m^1) se introduce o nouă literă, lit. m^2) cu următorul cuprins:

”m^2) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite ca urmare a predării metalelor feroase și neferoase și aliajele acestora, din patrimoniul personal, încadrate ca deșeuri potrivit legii.”

  1. La articolul 130, alineatul (2^1) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2^1) Prin excepţie de la alin. (2), veniturile din pensii obţinute din străinătate, altele decât pensiile administrate privat, facultative sau ocupaţionale similare drepturilor reglementate prin Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Legea nr. 1/2020, cu modificările şi completările ulterioare, se supun impozitării prin aplicarea cotei de impozit prevăzute la art. 64 alin. (1) asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunară neimpozabilă prevăzută la art. 100 alin. (1) și, după caz contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuţii sociale obligatorii, calculate la nivelul anului, în limita venitului impozabil anual.”

  1. La articolul 153 alineatul (1) litera f^2) se abrogă.
  2. La articolul 153 alineatul (1) litera f^3) și f^4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”f^3) entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele prevăzute la lit. f^7);

f^4) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială ori de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii;”

  1. La articolul 153 alineatul (1) după litera f^6), se introduc trei noi litere, lit. f^7) – f^9)  cu următorul cuprins:

”f^7) Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum şi casele sectoriale de pensii, pentru persoanele care realizează venituri din pensii prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a^2);

f^8) Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene și a municipiului București, pentru:

  1. i)  beneficiarii de indemnizații acordate potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  2. ii) beneficiarii de indemnizații acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare;

iii) beneficiarii ajutorului de incluziune și ai ajutorului pentru familia cu copii acordate potrivit Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare;

f^9 Plătitorii drepturilor bănești stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945 – 1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute în Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.”

  1. La articolul 154 alineatul (1), literele c) și d) se abrogă.
  2. La articolul 154 alineatul (1), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

”f)    bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari de programele naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare;”

  1. La articolul 154 alineatul (1), litera h) se abrogă.
  2. La articolul 154 alineatul (1), litera h^1) se modifică și va avea următorul cuprins:

”h^1) persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor și/sau venituri din pensii, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală:”

  1. La articolul 154 alineatul (1), după litera h^1) se introduce o nouă literă, lit. h^2) cu următorul cuprins:

”h^2) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 3.000 lei lunar inclusiv, pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate;”

  1. La articolul 154 alineatul (1), literele j) – l) și o) se abrogă.
  2. La articolul 155 alineatul (1) litera a^1) se abrogă.
  3. La articolul 155 alineatul (1), după litera a^1) se introduce o nouă literă, lit. a^2) cu următorul cuprins:

”a^2) venituri din pensii, definite conform art. 99.”

  1. La articolul 155 alineatul (1), după litera i) se introduc patru noi litere, lit. j) -m) cu următorul cuprins:

”j) indemnizații de șomaj acordate potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările și completările ulterioare;

  1. k) indemnizații lunare acordate potrivit art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv potrivit art. 2 alin. (1) și art. 31 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, cu modificările și completările ulterioare;
  2. l) ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii acordate potrivit Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare;
  3. m) drepturi bănești acordate potrivit actelor normative prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f^9).”
  4. Articolul 157^3 se abrogă.
  5. Articolul 157^4 se modifică și va aevea următorul cuprins:
  6. ”ART. 157^4
  7.   Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f^4) şi f^5)
  8.   Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f^4) şi f^5) o reprezintă cuantumul indemnizaţiei de şomaj sau, după caz, al altor drepturi de protecţie socială ori al indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate de care beneficiază conform prevederilor legale.”
  9. După articolul 157^5 se introduc patru noi articole, art. 157^6 – 157^9 cu următorul cuprins:

” ART. 157^6

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice care realizează venituri din pensii prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a^2)

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 3.000 lei, pentru fiecare drept de pensie.

Art. 157^7

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. k)

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri din indemnizații de natura celor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. k) o reprezintă cuantumul indemnizaţiei de care acestea beneficiază conform legii.

Art. 157^8

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. l)

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. l) o reprezintă cuantumul drepturilor de care acestea beneficiază conform legii.

Art. 157^9

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. m)

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. m) o reprezintă cuantumul drepturilor bănești de care acestea beneficiază conform legii.”

  1. La articolul 168, alineatele (1) și (1^3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum şi plătitorii de venituri din pensii, prevăzuţi la art. 153 alin. (1) lit.  f^3) și f^7), au obligaţia de a calcula şi de a reţine la sursă contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ori venituri din pensii.

(1^3) Plătitorii de venit prevăzuţi la art. 153 alin. (1) lit. f^4) şi f^5) au obligaţia de a calcula şi de a reţine la sursă contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată pentru indemnizaţiile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. i) și j).”

  1. La articolul 168, după alineatul (1^4) se introduc două noui alineate, alin. (1^5) și (1^6) cuurmătorul cuprins:

”(1^5) Persoanele prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f^8) calculează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru drepturile bănești prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. k) și l).

(1^6) Persoanele prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f^9) calculează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru drepturile bănești prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. m).”

  1. La articolul 168, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(5) Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazelor lunare de calcul menţionate la art. 157, 157^1 sau 157^4 – 157^9, după caz.”

  1. La articolul 168, alineatul (7^1) se abrogă.
  2. La articolul 168, după alineatul (7^1) se introduce un nou alineat, alin. (7^2) cu următorul cuprins:

” (7^2) În cazul în care au fost acordate sume reprezentând pensii sau diferenţe de pensii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, aferente unor perioade în care se datorează contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate/contribuţia de asigurări sociale de sănătate, după caz, pentru sumele respective se utilizează cotele de contribuţii în vigoare în acele perioade. Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.”

  1. La articolul 169 alineatul (1), literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”a) persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau persoanele asimilate acestora, precum şi plătitorii de venit prevăzuţi la art. 153 alin. (1) lit. f^3),  f^7)-f^9);

  1. c) instituţiile publice şi alte entităţi care plătesc drepturi de natura celor menţionate la art. 168 alin. (7), (7^2) şi (10), aferente perioadelor în care contribuţia de asigurări sociale de sănătate era suportată, potrivit legii, de către aceste instituţii sau de către beneficiarii de venit, după caz;”
  2. La articolul 169, alineatul (3^2) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(3^2) În cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 168 alin. (7^2) şi (10), pentru perioadele în care contribuţia de asigurări sociale de sănătate era suportată, potrivit legii, de către instituţiile plătitoare sau de către beneficiarii de venit, după caz, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiei prevăzute la alin. (1).”

  1. La articolul 169^2, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins:

”Art. 169^2 Obligaţii declarative pentru persoanele fizice care obţin din străinătate venituri din pensii prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a^2)”

  1. La articolul 174 alineatul (7), după litera b) se introduce o nouă literă, lit. c) cu următorul cuprins:

”c) venituri din pensii, definite conform art. 99.”

  1. La articolul 174 alineatul (8), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

”a) s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. a), b), e) și f);”

  1. La articolul 180 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

”d) persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155 sau alte venituri, pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.”

  1. Articolul 182 se modifică și va avea următorul cuprins:

” Art. 182 Plata contribuţiei

Plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit dispozițiilor art. 180 alin. (2) se efectuează în 2 tranșe după cum urmează:

  1. a) 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
  2. b) 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.”
  3. După articolul 182 se introduce un nou articol, art. 182^1 cu următorul cuprins:

”Art. 182^1 – Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice pentru persoanele aflate în întreținere

”(1) Persoanele fizice care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele prevăzute la art. 224 alin. (1^2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care optează potrivit alin. (1), pentru fiecare persoană pentru care se exercită opțiunea, se determină prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opțiunea.

(3) Opțiunea prevăzută la alin. (1) se exercită oricând în cursul anului, prin depunerea  Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, în care se evidențiază contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată.

(4) Plata contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit alin. (2) pentru fiecare persoană pentru care se exercită opțiunea, se efectuează în 2 tranșe după cum urmează:

  1. a) 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
  2. b) 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.”
  3. La articolul 183 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

” (1) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. b) – d), precum și pentru  persoanele fizice pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate potrivit art.182^1, care au decedat în perioada pentru care sunt asigurate potrivit legii, contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată este cea aferentă perioadei de până la luna în care survine decesul.”

  1. La articolul 220^8 după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4) cu următorul cuprins:

”(3) În cazul persoanelor fizice care au optat până la data de 31 iulie 2025 inclusiv, pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor art. 180, termenul de plată este cel în vigoare la data exercitării opțiunii, respectiv 25 mai 2026.

”(4) Persoanele fizice care au calitatea de pensionari sunt exceptate de la plata contribuției sociale de sănătate pentru veniturile din pensii realizate începând cu data de 01 ianuarie 2028”.

  1. La articolul 224 alineatul (4), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) 16% pentru veniturile din dividende prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. a);”

  1. La articolul 291, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

“(1) Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse, iar nivelul acesteia este 21%.

(2) Cota redusă de 11% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

  1. a) livrarea de medicamente de uz uman;
  2. b) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepţia:
  3. băuturilor alcoolice;
  4. băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
  5. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică;
  6. suplimentelor alimentare definite de Legea nr. 56/2021 privind suplimentele alimentare, cu modificările și completările ulterioare;
  7. c) serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare;
  8. d) livrarea apei pentru irigaţii în agricultură;
  9. e) livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, altele decât cele prevăzute la lit. f), seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
  10. f) livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
  11. g) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
  12. h) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice;
  13. i) livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;
  14. j) livrarea către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;
  15. k) livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii de consumatori:
  16. populaţie;
  17. spitale publice şi private, reglementate conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţi de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
  18. organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată;
  19. furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare;
  20. l) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:
  21. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;
  22. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap.
  23. m) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
  24. n) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;”
  25. La articolul 291, alineatul (3) se abrogă.
  26. La articolul 291, alineatele (3^2) – (3^4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

“(3^2) Prin sezon rece, în sensul prevederilor alin. (2) lit. k), se înţelege perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data de 31 martie a anului următor.

(3^3) Prevederile alin. (2) lit. f) se aplică până la data de 31 decembrie 2031 inclusiv.

(3^4) Prevederile alin. (2) lit. i) şi j) se aplică până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.”

  1. La articolul 291, alineatele (3^6) și (3^7) se abrogă.
  2. La articolul 294 alineatul (5), literele a) – b^1) se abrogă.
  3. La articolul 294 alineatele (6) și  (6^1) se abrogă.
  4. La articolul 297 alineatul (7), litera c) se abrogă.
  5. Anexa nr. 1 de la titlul VIII – Accize şi alte taxe speciale, se modifică și va avea următorul cuprins:
Nr crt. Denumirea produsului sau a grupei de produse U.M. Acciza

(lei/U.M.)
2024 2025 2026
0 1 2 3 4 5
Alcool și băuturi alcoolice
1 Bere, din care: 4,62 5,30 5,83
1.1. Bere produsă de producătorii independenţi a căror  producţie anuală nu depăşeşte 200 mii hl hl/1 grad Plato 2,54 2,92 3,21
2 Vinuri hl de produs
2.1. vinuri liniștite 0,00 10 11
2.2. vinuri spumoase 66,34 76,19 83,81
3 Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri hl de produs
3.1. liniştite, din care: 555,58 638,03 701,83
3.1.1. cidru de mere şi de pere 0,00 10 11
3.1.2. hidromel obţinut prin fermentarea unei soluţii de miere în apă 0,00 10 11
3.1.3. obținute din fructe de pădure, fără alte adaosuri de arome sau alcool 0,00 10 11
3.2. spumoase 66,34 76,19 83,81
3.2.1. cidru de mere și de pere 0,00 10 11
4 Produse intermediare hl de produs 555,58 638,03 701,83
5 Alcool etilic, din care: hl de alcool pur 4.629,75 5.316,81 5.848,49
5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii 2.314,87 2.658,39 2.924,23
Tutun prelucrat
6 Țigarete 1.000 țigarete 672,92 703,47 718,97
7 Ţigări si ţigări de foi 1000 buc 591,25 620,00 634,00
8 Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete kg 591,25 620,00 634,00
9 Alte tutunuri de fumat kg 591,25 620,00 634,00
Produse energetice
10 Benzină cu plumb tonă 2.530,17 4.249,09 4.674,00
1000 l 1.948,23 3.271,80 3.598,98
11 Benzină fără plumb tonă 2.151,13 3.612,54 3.973,79
1000 l 1.656,36 2.781,64 3.059,80
12 Motorină tonă 1.796,53 3.017,04 3.318,74
1000 l 1.518,04 2.549,35 2.804,29
13 Păcură tonă
13.1. utilizată în scop comercial 71,07 71,07 71,07
13.2. utilizată în scop necomercial 71,07 71,07 71,07
14 Gaz petrolier lichefiat tonă
14.1. utilizat drept combustibil pentru motor 607,70 607,70 607,70
14.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire 537,76 537,76 537,76
14.3. utilizat în consum casnic*) 0,00 0,00 0,00
15 Gaz natural
15.1. utilizat drept combustibil pentru motor GJ 12,32 12,32 12,32
15.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire
15.2.1. în scop comercial 0,81 0,81 0,81
15.2.2. în scop necomercial 1,52 1,52 1,52
16 Petrol lampant (kerosen)**)
16.1. utilizat drept combustibil pentru motor tonă 2.640,92 2.640,92 2.640,92
1000 litri 2.112,73 2.112,73 2.112,73
16.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire tonă 2.226,35 2.226,35 2.226,35
1000 litri 1.781,07 1.781,07 1.781,07
17 Cărbune și cocs GJ
17.1. utilizat în scopuri comerciale 0,71 0,71 0,71
17.2. utilizat în scopuri necomerciale 1,42 1,42 1,42
18 Electricitate Mwh
18.1. Electricitate utilizată în scop comercial 2,37 2,37 2,37
18.2. Electricitate utilizată în scop necomercial 4,74 4,74 4,74

*) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înţeleg gazele petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o capacitate de până la maximum 12,5 kg.

**) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.

  1. Anexa nr. 2 de la titlul VIII „Accize şi alte taxe speciale” se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezenta lege.

Art. III. – (1) Persoana fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, poate achiziționa în perioada 1 august 2025 – 31 iulie 2026, inclusiv, o singură locuință cu cota redusă de TVA de 9%, dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

  1. a) locuinţa are o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, și o valoare, inclusiv a terenului pe care este construită, care nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;
  2. b) locuinţa în momentul livrării, care nu poate depăși data de 31 iulie 2026, să poată fi locuită ca atare, conform condiţiilor legale în vigoare la data încheierii actelor juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  3. c) nu a achiziționat o altă locuință cu cotă redusă de TVA începând cu 1 ianuarie 2023, conform informațiilor din „Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA”, prevăzut de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
  4. d) a încheiat până la data de 1 august 2025  un act juridic între vii care are ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe.

(2) Pentru a beneficia de cota redusă de 9%, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (1), persoana fizică, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, pentru actele juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei locuințe, încheiate în perioada 3 iulie  – 31 iulie 2025 inclusiv, la data livrării locuinței trebuie să facă dovada achitării unui avans de 20% din valoarea locuinței exclusiv TVA, achitat integral până la data de 31 iulie 2025 inclusiv.

(3) În „Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA” se înscriu şi informaţiile din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (1) și alin. (2), autentificate până la data de 31 iulie 2026 inclusiv. Notarii publici sunt obligaţi:

  1. a) să verifice îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţia unei singure locuinţe cu cota redusă de TVA, prin consultarea „Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA”, înainte de autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe şi, în situaţia în care constată că nu este îndeplinită această condiţie, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează cu cota standard de TVA;
  2. b) să completeze „Registrul achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA” la data autentificării actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele prevăzute la alin. (1) și alin. (2);
  3. c) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe cu cota redusă de TVA de 9% menţiuni cu privire la respectarea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi, după caz, la lit. b);
  4. d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru locuinţele prevăzute la alin. (1) și alin. (2) cota de TVA aplicată, indiferent dacă TVA se aplică la preţ sau este inclusă în preţ.

(4)  Până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei, dacă au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea acestora.

Art. IV. – (1) Scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) – b^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare până la data de 1 august 2025,  al căror fapt generator de taxă a intervenit anterior datei de 1 august 2025, conform art. 281 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se aplică prin restituire, conform unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanţelor, cu condiția ca restituirea să fie solicitată până cel târziu la data de 31 octombrie 2025, inclusiv. Sumele restituite de la bugetul de stat se utilizează de către entităţile nonprofit sau de societăţile deţinute integral de entităţile nonprofit exclusiv pentru finanţarea achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii destinate acelorași scopuri.

(2) Ordinul ministrului finanțelor prevăzut la alin. (1) se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În cazul în care încetează să mai fie îndeplinite condiţiile prevăzute de legislația în vigoare la data la care a luat naștere dreptul la scutirea de TVA prevăzută la art. 294 alin. (5) lit. a) – b^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și art. II din Legea nr. 204/2024 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, persoanele care au beneficiat de scutire datorează taxa pe valoarea adăugată de la data de la care au beneficiat de scutirea prin restituire a acesteia.

ART. V – (1) Prin derogare de la prevederile art. 342 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 10 – 12 din anexa nr. 1 la titlul VIII – Accize şi alte taxe speciale din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nivelul prevăzut în coloana nr. 5 din această anexă nu se actualizează cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2025, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.

  (2) Prin derogare de la prevederile art. 343 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 august 2025 – 31 martie 2026 inclusiv, acciza specifică pentru ţigarete este de 576,360 lei/1.000 ţigarete.

Art. VI – Articolul II din Legea nr. 204/2024 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 27 iunie 2024, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. VII – (1) Prevederile art. II – VI intră în vigoare la data de 1 august 2025 și se aplică după cum urmează:

  1. a)  prevederile art. II pct. 1, referitoare la modificarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare se aplică veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026 pentru contribuabilii care intră sub incidența art. 16 alin. (5) din Codul fiscal;
  2. b) prevederile art. II pct. 4, 8 și 9 se aplică pentru veniturile plătite începând cu data de 1 august 2025;
  3. c) prevederile art. II pct. 5 referitor la modificarea dispozițiilor art. 97 alin. (7) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare se aplică veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026;
  4. d) prevederile art. II pct. 6 se aplică veniturilor plătite de societatea emitentă și înregistrate în contul contribuabilului începând cu data de 1 august 2025, indiferent de data emiterii obligațiunilor de societăți, persoane juridice rezidente în România, pe piețe de capital din afara României;
  5. e) prevederile art. II pct. 7, 10, 12, 13, 21, 22, 24, 25-28, 30-32 se aplică veniturilor aferente lunii august 2025;
  6. f) prevederile art. II pct. 34 și 35 se aplică veniturilor anului 2025 pentru care termenul de declarare este până la data de 25 mai 2026;
  7. g) prevederile art. II pct. 37 și 38 se aplică în cazul opțiunilor exercitate pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate începând cu data de 1 august 2025;
  8. h) prevederile art. II pct. 41 se aplică veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026 pentru contribuabilii care intră sub incidența art. 16 alin. (5) din Codul fiscal.

(2) În cazul dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, cota de impozit pe dividende este de 10%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, aprobate potrivit legii.

(3) Prevederile articolului II referitoare la obligațiile fiscale privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată pentru veniturile din pensii se aplică veniturilor aferente perioadei cuprinsă între 01 august 2025 și 31 decembrie 2027.”

Art. VIII – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. La articolul 222, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) care se încadrează în categoria celor care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) – h) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi au dreptul la pachetul de bază de la data depunerii declaraţiei, prevăzută la art. 147 alin. (1) sau art. 174 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit aceleiași legi.

  1. La articolul 222, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:

”(3^1) Persoanele prevăzute la art. 180 alin. (1) și art. 182^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi au dreptul la pachetul de bază de la data depunerii declarației prevăzută la art. 180 alin. (3) sau, după caz, la art. 182^1 din aceeași lege.”

  1. La articolul 224 alineatul (1), literele c), d), i), k), m) și p) se abrogă.
  2. La articolul 224 alineatul (1), literele f) și n) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”f)    bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari de programe naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, în condițiile Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare;

………………………………………

  1. n) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru care nu există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;”
  2. La articolul 224, alineatul  (1^1) se abrogă.
  3. La articolul 224, după alineatul (1^1) se introduc două noi alineate, alin. (1^2) și (1^3), cu următorul cuprins:

”(1^2) Soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, beneficiază de asigurare în condițiile prevăzute la art. 182^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(1^3) Bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1) lit. f), care nu realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, beneficiază de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, după caz, acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum și de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecţiuni.”

  1. La articolul 224, după alineatul (1^3) se introduc două noi alineate,  alin. (1^4) și (1^5), cu următorul cuprins:

”(1^4) Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acesteia, prin reținere la sursă, în condiţiile Legii nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare:

  1.   a) persoanele fizice aflate în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. b) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute în Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi;
  3.   c) persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii;
  4.   d) persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune potrivit Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare.

(1^5) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1^4) dobândesc calitatea de asigurat în condițiile Legii nr. 227/2015, cu modificările si completările ulterioare.”

  1. La articolul 267, alineatul (2^3) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2^3) Pentru persoanele prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. c) și d), precum și la art. 182^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de asigurat încetează la expirarea a 12 luni de la data depunerii declaraţiei prevăzute la art. 180 alin. (3) sau, după caz, la art. 182^1 din aceeaşi lege, dacă nu depun o nouă declaraţie pentru perioada următoare prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit aceleiași legi.”

  1. La articolul 267, după alineatul (2^4) se introduce un nou alineat alin. (2^5) cu următorul cuprins:

”(2^5) Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 224 alineatul (1^4) calitatea de asigurat încetează în termen de 1 lună de la data la care persoanele nu se mai încadrează în aceste categorii de asiguraţi.”

Art. IX – Articolul 17 din ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:

  1. Alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii se determină raportat la fiecare episod de boală, după cum urmează:

  1. a) prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;
  2. b) prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă;
  3. c) prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă.”
  4. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:

”(1^1) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru bolile cardiovasculare stabilite în condițiile art. 13 alin. (3) lit. a) se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10.”

Art. X – Prevederile art. VIII și art. IX intră în vigoare la data de 1 august 2025.

Art. XI – (1) Pentru certificatele de concediu medical eliberate în cadrul unui episod de boală pentru care certificatele de concediu medical inițiale au fost eliberate până la data intrării în vigoare a prevederilor art. IV, se aplică dispozițiile legale în vigoare la data eliberării certificatelor de concediu medical inițiale.

(2)Pentru persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, aveau calitatea de asigurat în condițiile art. 224 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, această calitate încetează la data de 1 septembrie 2025, dacă nu obțin calitatea de asigurat în condițiile art. 224 alin. (1^2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3)Pentru persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, aveau calitatea de asigurat în condițiile art. 224 alin. (1) lit. d), i), k), m) și p) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, această calitate încetează la data de 1 septembrie 2025, dacă nu obțin calitatea de asigurat în condițiile prevăzute de Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. XII – Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 82 din 1 februarie 2002 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

  1. Anexa nr. 1 Nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naţionale se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 2, la prezenta lege.
  2. Anexa nr. 2 Cuantumul amenzii contravenţionale aplicabile utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile se modifică și se înlocuiște cu anexa nr. 3, la prezenta lege.

Art. XIII – (1) Tarifele prevăzute în anexa nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, intră în vigoare la data de 1 septembrie 2025.

(2) Tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a tarifelor prevăzute la alin. (1) își mențin valabilitatea.

Art. XIV – (1) Începând cu luna august 2025, stimulentele reglementate la art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2023, cu modificările şi completările ulterioare, și la art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2024 privind instituirea de măsuri pentru elaborarea Planului naţional social pentru climă necesar României pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile în cadrul Fondului social pentru climă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum și cele stabilite prin Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 şi în Programul Naţional Strategic 2023 – 2027 și în Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021-2027, se acordă în limita a 30% din salariul de bază, pe bază de criterii cuantificabile, aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de ministerul de resort, care să permită evaluarea activității desfășurate, prin raportare la criteriile specifice de performanță.

(2) Pentru anul 2025, la evaluarea activității se au în vedere performanțele aferente activității desfășurate în anul 2024.

Art. XV – Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 40%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.”

  1. La articolul 16, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alin. (1^2), cu următorul cuprins:

”(1^2) Pentru proiectele al căror termen de realizare este depășit, de la momentul depășirii nu se acordă majorarea salarială prevăzută la alin. (1).”

  1. La articolul 16, alineatul (2) se modifică și va avea următorul conținut:

”(2) Indemnizaţiile lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă se majorează cu până la 40%, în limita bugetului aprobat cu această destinaţie.”

  1. La articolul 17, alineatele (1)-( 2^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(1) Personalul prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 40%.

(2) Personalul din cadrul Direcţiei pentru coordonarea agenţiilor de plăţi, prevăzut la art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015, cu modificările ulterioare, personalul prevăzut la art. 16 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi personalul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 40%, în limita alocării bugetare.

(2^1) Personalul prevăzut la art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 40%.”

  1. La articolul 18, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Ordonatorii de credite acordă lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice.”

Art. XVI – (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    (2) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2025.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026, începând cu data de 1 ianuarie, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se menţin la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    Art. XVII – În anul 2026, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Art. XVIII – (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2026, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, precum şi pentru munca suplimentară, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, prestată peste programul normal de lucru de către aceste categorii de personal în cadrul activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României ori în situaţii de urgenţă, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna decembrie 2025. Plata drepturilor pentru munca suplimentară prestată în cadrul activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut se efectuează dacă munca astfel prestată nu a fost compensată cu timp liber corespunzător în termen de 90 de zile de la momentul prestării acesteia.

(3) Personalului militar din instituţiile de apărare şi securitate naţională care execută serviciul de luptă permanent, desfăşoară activităţi deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, precum şi în situaţii de urgenţă i se aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (2).

(4) Pentru acordarea drepturilor stabilite la alin. (2), prevederile art. III alin. (5) – (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2026.

(5) În anul 2026, pentru personalul prevăzut la alin. (2) şi (3), aplicarea art. III alin. (7^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se efectuează fără a depăşi limita maximă prevăzută la art. 21 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Comandanţii/Şefii de unităţi asigură o planificare lunară, echilibrată, a programului de lucru în ture/schimburi, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, pentru personalul din subordine din cadrul aceleiaşi formaţiuni. Planificarea lunară echilibrată a programului de lucru în ture/schimburi, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale, nu se lucrează, se realizează astfel încât o persoană să efectueze, în acest mod de lucru, maximum 40% din durata normală a timpului de lucru lunar.

(7) Ordonatorii de credite au obligaţia de a dispune măsuri pentru asigurarea cu prioritate a timpului liber corespunzător muncii suplimentare prestate, în condiţiile legii, fără afectarea gradului de eficienţă a misiunilor. În cazul prestării muncii suplimentare, plata drepturilor prevăzute la alin. (2) se efectuează cu aprobarea ordonatorului ierarhic superior, pe baza unui raport justificativ al ordonatorului de credite sau, după caz, al comandantului/şefului unităţii la nivelul căreia s-a prestat munca suplimentară, în care sunt prezentate motivele pentru care nu a fost posibilă acordarea timpului liber corespunzător.

(8) În aplicarea prevederilor alin. (7), procedurile specifice fiecărei instituţii publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională se aprobă prin ordin al ordonatorului principal de credite.

(9) În anul 2026, pentru personalul din instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2026.

Art. XIX – (1) În anul 2026, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională care nu beneficiază de concediu şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap, în locul acordării de tichete de creşă personalul beneficiază de decontarea contravalorii taxelor de creşă plătite pentru copii înscrişi în creşe sau în alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, în limita valorică şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 165/2018, cu modificările şi completările ulterioare.

    (3) În anul 2026, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii, bonusuri sau alte drepturi de natură similară, cu excepția drepturilor prevăzute la art. XIV alin. (1).

    (4) În anul 2026, serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu acordă pentru angajaţii proprii bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv nu plătesc premii, prime, bonusuri şi nici ore suplimentare. Drepturile de hrană se menţin la nivelul acordat în luna decembrie 2025.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (1) lit. a) şi b) din secţiunea a 3-a, lit. E, a capitolului III „Culte”, din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026, cuantumul contribuţiei lunare pentru personalul neclerical se menţine la nivelul lunii decembrie 2025.

(6) În anul 2026, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu finanțează cheltuieli aferente transportului la plecarea/întoarcerea din concediul de odihnă a personalului.

    (7) Instituţiile trimiţătoare pot aproba cheltuielile reglementate la art. 50 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 495/2004 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. XX – (1) În anul 2026, pentru personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii decembrie 2025.

(2) În anul 2026, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025.

Art. XXI – (1) În anul 2026, numărul maxim de posturi care se finanţează din fonduri publice, pentru instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, se stabileşte de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

(2) Dacă în cursul exerciţiului bugetar intervin evenimente care conduc la majorarea cheltuielilor de personal aprobate prin buget, ordonatorii de credite dispun măsurile necesare în vederea încadrării în bugetul aprobat, în condiţiile legii, recurgând dar fără a se limita la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (5) şi (6) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. XXII – (1) În  perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante precum şi posturilor a căror ocupare condiţionează îndeplinirea unor indicatori de rezultat sau de proiect stabiliţi în baza unor contracte de finanţare din fonduri europene nerambursabile și din Mecanismul de redresare și reziliență.

    (3) Prin post unic, în sensul alin. (2), se înţelege:

  1.   a) acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică;
  2.   b) un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2026, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte.

(5) Încadrarea în procentul de 15% prevăzut la alin. (4) nu se aplică în situaţia în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare:

  1. a) categoriei înalţilor funcţionari publici;
  2.   b) funcţiilor publice de conducere, funcţiilor publice de conducere cu statut special şi posturilor militare de conducere.

(6) Ocuparea prin concurs sau examen a posturilor prevăzute la alin. (2) şi (4) se aprobă de ordonatorul de credite, în baza solicitării fundamentate în ceea ce priveşte necesitatea şi oportunitatea ocupării şi în baza avizului structurii de specialitate a ordonatorului de credite care certifică posibilitatea ocupării posturilor cu încadrarea în bugetul aprobat la momentul iniţierii demersurilor pentru ocuparea acestora.

(7) Prin derogare de la prevederile art. 510 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada aplicării măsurii prevăzute la alin. (1), funcţiile publice de conducere pot fi exercitate cu caracter temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri, cu notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii.

    (8) Prin derogare de la prevederile art. 506 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada aplicării măsurii prevăzute la alin. (1), transferul la cerere se face la solicitarea funcţionarului public, cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, precum şi a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.

    (9) Prin derogare de la prevederile art. 507 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, mutarea temporară a unui funcţionar public de execuţie se poate dispune de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, motivat, cu repartizarea postului corespunzător funcţiei deţinute de funcţionarul public, pe perioada aplicării măsurii prevăzute la alin. (1), în măsura în care nu este afectată organigrama autorităţii sau instituţiei publice.

(10) Prin excepție de la prevederile alin. (1), autoritățile publice organizează concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante aferente creșelor realizate în cadrul Programului guvernamental construire creșe „Sfânta Ana” finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, componenta 15 – Educație, investiția 1, respectiv în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social.

(11) La atingerea unui stadiu de execuție fizic de 75% al obiectivului de investiție, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației înștiințează Ministerul Educației și Cercetării, în vederea inițierii demersurilor necesare operaționalizării creșei.

(12) Guvernul aprobă, prin memorandum, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării, cu avizul Ministerului Finanțelor, scoaterea la concurs a posturilor vacante aferente creșelor, conform alin. (10) și (11), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Art. XXIII – (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, se va realiza astfel:

  1.   a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
  2.   b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
  3.   c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
  4.   d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
  5.   e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, având ca obiect acordarea unor drepturi reprezentând diurnă, cazare, hrană sau facilitarea legăturii cu familia, prevăzute de legislaţia privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

(3) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din instituţiile şi autorităţile publice.

(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(5) La sumele eşalonate conform alin. (1) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite se stabileşte procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

(7) Nerespectarea prevederilor alin. (1) – (6) de către ordonatorul principal de credite şi conducătorul compartimentului financiar-contabil constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.

Art. XXIV – (1) În anul 2026, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, nu acordă ajutoare, indemnizaţii sau alte drepturi la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu, încetarea mandatului ori la trecerea în rezervă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.

Art.  XXV – În anul 2026 se menţin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025:

  1.   a) indemnizaţiile prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;
  2.   b) indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  3.   c) indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România, republicată;
  4.   d) indemnizaţia prevăzută la art. 18 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 16/2000 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Organizaţiilor de Pensionari şi al Persoanelor Vârstnice, republicată;
  5.   e) indemnizaţiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România;
  6.   f) sprijinul material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
  7.   g) indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului–Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  8.   h) ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor, cu modificările ulterioare;
  9.   i) indemnizaţiile reparatorii lunare, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961, cu modificările şi completările ulterioare;
  10.   j) drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat, cu modificările şi completările ulterioare;
  11.   k) alocaţiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. XXVI – (1) În anul 2026, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2025.

(2) Termenul prevăzut la art. II din Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027.

    (3) Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul din luna decembrie 2025, de 6.240 lei.

Art. XXVII – În anul 2026 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute de dispoziţiile:

  1.   a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
  2.   b) art. 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare;
  3.   c) art. 2 alin. (1) lit. c)-e), art. 3 alin. (2), art. 4 alin. (1) şi (3), art. 8 alin. (1) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. XXVIII – Prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2026.

Art. XXIX- În anul 2026, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizaţia de delegare sau indemnizaţia de detaşare, stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detaşării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizaţiei de delegare sau indemnizaţiei de detaşare.

Art. XXX – (1) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile art. V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în anul 2026 pensiile de serviciu nu se actualizează.

(2) În anul 2026 pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii pentru grefieri şi alte categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.

    (3) În anul 2026, indemnizaţiile pentru limită de vârstă acordate în temeiul Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.

    (4) Prin derogare de la prevederile art. 42^5 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026 pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 73^1 alin. (5) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026 pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.

(6) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (5) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026 pensiile de serviciu şi pensiile de urmaş stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.

(7) Prin derogare de la prevederile art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026 pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.

(8) Prin derogare de la prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026 pensiile militare de stat nu se indexează cu rata medie anuală a inflaţiei.

Art. XXXI- (1) În anul 2026 valoarea punctului de referinţă prevăzut la art. 83 alin. (1) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii se menţine la nivelul de 81 lei.

(2) Prevederile art. 84 alin. (3) – (5), (7) şi (8) din Legea nr. 360/2023 se aplică începând cu anul 2027.

Art. XXXII – (1) În anul 2026, valorile garantate ale punctelor pentru acordarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice şi, respectiv, suma orientativă/medic specialist în asistenţa medicală stomatologică se menţin la nivelul valabil în trimestrul IV al anului 2025.

(2) Pentru anul 2026, contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate se elaborează cu respectarea prevederilor alin. (1).

Art. XXXIII – Prin derogare de la prevederile art. 33^2 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2026 valoarea indicatorului social de referinţă se menţine la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025.

Art. XXXIV – În anul 2026, pentru institutele naţionale de cercetare-dezvoltare care funcţionează potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, la elaborarea şi aprobarea, potrivit legii, a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2026, stabilirea cheltuielilor de personal se va face cu încadrare în cheltuielile de personal realizate în anul 2025.

Art.  XXXV – (1) În anul 2026, prin derogare de la prevederile art. 128 alin. (3) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pentru transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat.

(2) În anul 2026, prin derogare de la prevederile art. 128 alin. (3) din Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat.

    

Art.  XXXVI – (1) În anul 2026 se suspendă aplicarea prevederilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 270/2024 pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

(2) În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, Ministerul Afacerilor Externe poate utiliza taxele de urgenţă aferente serviciilor prestate şi pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul.

Art.  XXXVII – Drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi g) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru copiii prevăzuţi la art. 3^1 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2027.

    Art. XXXVIII – În perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.  XXXIX – Termenul de intrare în vigoare prevăzut la art. 9 din Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 noiembrie 2020, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027, iar termenul de aplicare se prorogă până la data de 31 decembrie 2029.

Art.  XL – Aplicarea prevederilor art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2027.

Art. XLI – Aplicarea prevederilor Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 11 ianuarie 2021, cu modificările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2027.

Art.  XLII – Termenul prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 30 decembrie 2015, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2026.

    Art.  XLIII – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, aplicabilitatea unor dispoziţii prevăzute în Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă după cum urmează:

  1.   a) prevederile art. 67 alin. (4), (6)-(8) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027 – 2028;
  2.   b) prevederile art. 77 alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027;
  3.   c) prevederile art. 116 – 119 se prorogă până la începutul anului şcolar 2027 – 2028;
  4.   d) prevederile art. 131 alin. (11) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027 – 2028;
  5.   e) prevederile art. 138 alin. (5) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027 – 2028;
  6.   f) prevederile art. 139 alin. (2) lit. d), alin. (3) şi (7) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027 – 2028;

g)prevederile art. 190 alin. (6) și art. 229 alin. (14) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027 .

  1.   h) prevederile art. 217 alin. (3) se prorogă până la începutul anului şcolar 2027 – 2028.

    (2) Aplicarea prevederilor art. 63 alin. (4), art. 70 alin. (5) lit. a), art. 74 alin. (4), art. 78 alin. (8), art. 105 alin. (10) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la începutul anului şcolar 2027 – 2028.

    (3) Prevederile art. 134 din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale art. 147 din Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2027.

(4) Prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2027.

Art.  XLIV – La articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, acordă anual vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei. Valorificarea voucherelor se realizează în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului Și Turismului”

Art. XLV – La articolul IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 131/2021 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1201 din 17 decembrie 2021, aprobată cu modificări prin Legea nr. 130/2023, cu modificările ulterioare, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale căror solde de funcţie/salarii de funcţie/salarii de bază nete acordate în luna prestării serviciilor turistice sunt de până la 6.000 lei lunar inclusiv, se decontează valoarea serviciilor turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziţionate direct sau prin intermediul unei agenţii de turism licenţiate, în limita a 800 lei.”

Art.  XLVI – La articolul 260 din Legea nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (19) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(19) Prevederile art. 216 alin. (19) referitoare la asigurarea pentru cadrele didactice şi de cercetare din instituţiile de învăţământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului individual de muncă în urma pensionării, a două salarii raportate la ultimul salariu de bază se aplică începând cu anul universitar 2027 – 2028.”

Art. XLVII – Termenul prevăzut la art. 58^1 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027.

Art. XLVIII – În anul 2026, orice alte drepturi de natură salarială stabilite prin legi speciale, statute sau alte acte normative cu putere de lege, care nu intră sub incidenţa prevederilor art. XVI-XX, se menţin în plată la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2025.

Art. XLIX – (1) În anul 2025, de la data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data intrării în vigoare a primei rectificări bugetare nu se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiții noi finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, prin Programul național de investiții ”Anghel Saligny”  și prin Programul național de construcții de interes public sau social.

(2)Prin excepție de la alin. (1), se pot încheia contracte de finanțare pentru proiectele aferente investițiilor legate de mobilitatea militară incluse la finanțare în cadrul Programului național de dezvoltare locală etapa a II-a în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 55/2025.

(3)Prin excepție de la alin. (1), în cazuri temeinic justificate Guvernul, prin memorandum, poate aproba încheierea de angajamente legale pentru proiecte de investiții noi finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, prin Programul național de investiții ”Anghel Saligny”  și prin Programul național de construcții de interes public sau social.

Art.  L – În anul 2025, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023 – 2026, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu emite acorduri noi pentru finanțare în cadrul Programului „INVESTALIM”.

Art.  LI – În anul 2025, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții, aprobată cu modificări prin Legea nr.39/2024, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului nu emite acorduri noi de finanțare în cadrul Programului „CONSTRUCTPLUS”.

Art. LII – Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. După articolul 18 se introduce un nou articol, art. 18^1, cu următorul cuprins:

”Art. 18 ^1 – Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întreprindă toate măsurile necesare în vederea încadrării în cheltuielile de personal aprobate recurgând, dar fără a se limita la acestea, la măsurile prevăzute la art. 18 alin. (2), (5) şi (6).”

  1. La Capitolul IX, titlul Secțiunii a 2-a se modifică și va avea următorul cuprins:

”Secțiunea a 2-a Raportul semestrial și anual privind situația economică și bugetară”

  1. După articolul 44, se introduce un nou articol, art. 44^1, cu următorul cuprins:

”Art. 44^1 – (1) Până la finele lunii martie a fiecărui an, prim-ministrul prezintă, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, un raport cu privire la situația economică și bugetară din anul precedent.

(2) Raportul anual privind situația economică și bugetară va cuprinde, fără a se limita la acestea, atât informațiile prevăzute la art. 43, cât și următoarele informații:

  1. a) impactul măsurilor fiscale aprobate pe parcursul anului bugetar, ulterior adoptării legii bugetare anuale, inclusiv cu privire la creșterea gradului de conformare fiscală voluntară și la creșterea veniturilor fiscale;
  2. b)  impactul măsurilor bugetare aprobate pe parcursul anului bugetar, ulterior adoptării legii bugetare anuale, asupra cadrului macroeconomic general, evoluției Produsului Intern Brut și asupra criteriilor de convergență fiscal-bugetare.”
  3. La articolul 45, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

”Art. 45 – În termen de cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului bugetar, ministrul finanțelor prezintă în ședință comună a comisiilor de buget finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului și publică pe site-ul propriu un raport cu privire la execuția bugetară finală, care va include:”

Art. LIII – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

  1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:

  1. a) cu minimum 500 de elevi;
  2. b) cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;
  3. c) cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;
  4. d) cu minimum 200 de antepreşcolari;
  5. e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal
  6. f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.”
  7. La articolul 23, alineatele (1), (6) și (11) se modifică și vor avea următorulcuprins:

,,(1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

  1. a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:

(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;

(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17

(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;

  1. b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 22;
  2. c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 24;
  3. d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 28;
  4. e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
  5. f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi nu mai mult de 30;
  6. g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;
  7. h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
  8. i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 32;
  9. j) învăţământul special:

(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;

(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;

(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;

(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;

  1. k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.

…………………………………………………………………………………………..

(6) În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim și, respectiv cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).

……………………………………………………………………………………

(11) În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.”

  1. La articolul 23, după alineatul (1) se adaugă trei noi alineate, alin. (11) – (13), cu următorul cuprins:

,,(11) În învățământul preuniversitar, altul decât cel militar/învățământul cu predare în limbile minorităților naționale/ învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, formațiunile de studiu se constituie astfel încât pe fiecare nivel/filieră/profil numărul copiilor/elevilor să depășească valoarea medie prevăzută la alin. (1).

(12) Prin excepție de la prevederile alin (11) într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică, se poate constitui cel mult o formațiune de studiu pe nivel/filieră/ profil, cu numărul copiilor/elevilor sub valoarea medie prevăzută la alin. (1).

(13)  Prin excepție de la prevederile alin. (1), învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, se organizează și funcționează după cum urmează:

  1. a) unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul prevăzut la art.16 alin (1)
  2. b) formaţiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreșcolari/ preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul stabilit la alin. (1).”
  3. La art. 23, după alin. (11) se adaugă un nou alineat, alin. (111) si are următorul conținut.

”(111) În  învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, în cazul unor reglementări contrare, se aplică cele mai favorabile.”

  1. La articolul 83 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,b) pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor de nivel liceal care sunt şcolarizaţi în altă localitate decât cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);”

  1. La articolul 83 alineatul (2), după litera b) se introduc două noi litere, lit. b1) și  b2), cu următorul cuprins:

,, b1) pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor de nivel primar și gimnazial care nu pot fi școlarizați în unitatea admnistrativ teritorială în care își au domiciliul pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);

b2) Prin excepție de la prevederelile lit. b1), pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean, elevii de nivel primar și gimnazial înscrisi la o unitate de învățământ special sau vocațională, în altă localitate decât cea de domiciliu au dreptul la cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);”

  1. După articolul 108 se introduce un nou articol, art. 1081, cu următorul cuprins:

”Art. 1081 – (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educaţiei și Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar.

(2) Bursele care se acordă elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat sunt:

  1. a)  bursă de merit;
  2. b) bursă socială;
  3. c) bursa tehnologică, pentru elevii care frecventează învățământul profesional;

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:

  1.   a) burse sociale, dacă sunt şcolarizaţi fără taxe;
  2.   b) burse tehnologice, pentru elevii care frecventează învățământul profesional, dacă se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru;

(4) Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra identităţii, datelor cu caracter personal şi informaţiilor referitoare la situaţia de dificultate în care se află.

(5) Dreptul la bursă socială al elevilor proveniţi din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului. Acordarea dreptului se face în urma comunicării de către agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a listei elevilor care frecventează învăţământul cu frecvenţă, proveniţi din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.

(6) Bursele sociale se acordă în baza unor condiţii privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării, conform hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1).

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul elevilor cu situaţii medicale speciale, inclusiv al elevilor cu afecţiuni oncologice şi/sau cronice şcolarizaţi, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul «Şcolii din Spital» sau la domiciliu, al elevilor care revin după şcolarizarea din cadrul «Şcolii din Spital» în unitatea de învăţământ preuniversitar la care au fost înmatriculaţi anterior, al elevilor asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie specială, precum şi al elevilor orfani de unul sau de ambii părinţi, bursa socială nu este condiţionată de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării.

(8) Elevii înscriși în «Şcoala din Spital» beneficiază de burse sociale necondiționate de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării și pot beneficia și de burse de merit sau de burse tehnologice.

(9) Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile şi nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obţinerea venitului minim garantat, precum şi pentru alte beneficii sociale.

(10) Elevii pot beneficia şi de alte tipuri de burse, pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice sau acordate de autoritatea publică locală sau judeţeană. Acestea pot fi cumulate cu bursele provenite de la bugetul de stat.

(11) Elevii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.

(12) Statul român poate aloca anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru școlarizarea elevilor și cursanților străini, în baza unor acorduri bilaterale, a ofertei unilaterale a statului român sau la propunerea ministerelor interesate.

(13) Condiţiile de şcolarizare a elevilor străini, inclusiv condiţiile de finanţare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(14) Mamele minore reintegrate într-o unitate de învăţământ beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei, pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs.”

  1. La articolul 183, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:

,,Art. 51 Începând cu data de 1 septembrie 2025, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic corespunzător,  la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru predare simultană, indemnizaţia pentru învăţământ special sau spor pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizaţie pentru zone izolate, spor de handicap și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, stabilit anual prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.”

  1. La articolul 190, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(6) Personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 1 salariu minim brut pe ţară cu obligaţia ca, pentru o perioadă de 5 ani şcolari, să rămână titular în unitatea de învăţământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării şi se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/transferuri/pretransferuri.”

  1. La articolul 207, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

,,(2) Suplimentar faţă de activităţile prevăzute la alin. (1), după obţinerea gradului didactic I, personalul didactic de predare poate avea activităţi extradidactice şi activităţi pentru crearea şi funcţionarea cluburilor, cercurilor ŞTIAM, care încurajează cercetarea/inovarea. Suplimentar, după obţinerea titlului de profesor emerit, personalul didactic de predare poate desfăşura activităţi de stimulare a excelenţei didactice, de diseminare şi schimb de bune practici pedagogice cu alte cadre didactice de la nivelul sistemului de învăţământ, precum şi activităţi de formare a mentorilor. Condiţiile de participare a cadrelor didactice la organizarea şi funcţionarea cluburilor şi cercurilor ŞTIAM se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.

(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2), care corespund profilului profesional, specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa postului, fiind complementare normei didactice de predare. Timpul aferent activităților prevăzute la alin (1) lit. b)- f)  poate fi redus cu 2 ore/săptămână, fără afectarea drepturilor salariale, pentru cadrele didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani de activitate și gradul didactic 1 precum și pentru cadrele didactice care au dovedit performanță educațională, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării.  Aceasta se aprobă în consiliul de administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă.”

  1. La articolul 207, alineatele (7) și (11)-(13) se abrogă.

Art.  LIV – Legea învăţământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

  1. La articolul 63, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

,,(5) Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență și nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă. Bursele individuale acordate studenților – doctoranzi înmatriculați la programele de studii universitare de doctorat, organizate cu finanțare de la bugetul de stat la forma de învățământ cu frecvență, se acordă pe toată durata anului calendaristic.”

  1. La articolul 107, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

,,(3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenților înmatriculați pe locurile finanțate de la bugetul de stat la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul minim net pe economie. Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării și se acordă pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, prin care se înţelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activităţi practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților. ”

  1. La articolul 129, alineatul (8) se abrogă.
  2. La articolul 149 alineatul (25), litera a) se abrogă.
  3. La articolul 150, alineatul (8) va avea următorul cuprins:

,,(8) Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, prin care se înţelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activităţi practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților.”

  1. La articolul 211, alineatul (15) va avea următorul cuprins:

,,(15) Norma didactică nu poate depăși 18 ore convenționale pe săptămână.”

Art.  LV – Articolul 1081 din Legea nr.  198/2023, cu modificările și completările ulterioare intră în vigoare la data de 1 septembrie 2025, data la care se abrogă art.  108 din același act normativ.

Art.  LVI – Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor art.  16 alin. (1) din Legea nr.198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației și Cercetării emite ordinul privind reorganizarea rețelei școlare.

Art.  LVII – Termenul de intrare în vigoare a dispozițiilor art. 229 alin (14) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzut la art.248 alin. (11) din aceeași lege, se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027 .

Art.  LVIII – Prin derogare de la prevederile art. 207 alin. (4) lit. c)-h) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările, începând cu anul școlar 2025-2026, până la începutul anului școlar 2029-2030, norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activităţi de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi cele de învăţare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:

  1. a) un post de învăţător/învăţătoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În atribuțiile postului se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială;
  2. b) 20 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile de educaţie extraşcolară, care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
  3. c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;
  4. d) 26 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
  5. e) 22 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat;
  6. f) pentru personalul didactic de predare din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 18 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică – 22 de ore pe săptămână;

Art. LIX –  Prin derogare de la prevederile art. 208 alin. (11) din  Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar de stat, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control poate fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:

  1. a)  personalul didactic de conducere al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență, cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării  în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
  2. b) personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu până la 50% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului prevăzută la lit. a)
  3. c) parțial, pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ. Numărul persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum și  atribuţiile acestora se stabilesc în hotărârea de guvern prevăzută la lit a).

(2) Personalul didactic degrevat așa cum este prevăzut la alin (1) nu poate desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul.

(3) Prin excepție de la prevederile alin (2), se poate aproba efectuarea de activități în regim de plata cu ora, în unități de învățământ preuniversitar din zone izolate, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean.

Art.  LX – Prin derogare de la prevederile art. 149 alin. (21) și alin. (22) din Legea nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 august 2025 și până la începutul anului universitar 2028-2029, valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/lună/student este echivalentul a 10% din salariul de bază minim net pe țară garantat în plată.Costul standard pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se alocă pe perioada desfăşurării activităţilor didactice prin care se înţelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activităţi practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților, doar pentru studenții de la învățământul cu frecvență înmatriculați pe locurile finanțate de la bugetul de stat.

Art.  LXI – Pentru proiectele pentru care se acordă majorarea prevăzută la art.16 alin.(1) din Legea nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, al căror termen de realizare este depășit la data intrării în vigoare a prezentei legi, majorarea salarială nu se acordă începând cu această dată.

Art. LXII – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. La articolul 1, alineatul (5^2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ (5^2) Operatorilor economici care dețin licență clasa  a II-a le este interzisă prestarea oricăror activități conexe în domeniul jocurilor de noroc, conform prezentei ordonanțe de urgență, în legătură cu orice operator care oferă pe un domeniu de internet sau subdomenii ale acestuia, conținut integral sau parțial în limba română, și/sau acceptă operațiuni de depunere și retragere fonduri bănești în RON sau alte monede, inclusiv criptoactive, și/sau care permite accesarea domeniului de internet sau a platformei de joc de către participanții la joc de pe teritoriul României și/sau participanții la joc cetățeni români care nu au rezidență fiscală într-un alt stat, fără a deține licența clasa I și autorizații valabile emise de O.N.J.N. ”

  1. La articolul 1, după alineatul (5^2) se introduc opt noi alineate,  alin. (5^3) – (5^10) cu următorul cuprins:

“(5^3) Operatorilor economici care dețin licența clasa a II-a le este interzisă prestarea oricăror servicii către entitățile/domeniile de internet înscrise pe ”lista neagră” publicată de O.N.J.N., entități/domenii de internet care nu restricționează accesul la jocurile de noroc pentru participanţii la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României şi/sau participanţii la joc cetăţeni români care nu au rezidenţă fiscală într-un alt stat.

(5^4) Operatorilor economici care dețin licență clasa a II-a le este interzisă prestarea oricăror servicii către entitățile/domeniile de internet care oferă jocuri de noroc la distanță, care pot fi accesate de pe IP-uri din România, fără ca respectivele entități să dețină licență clasa I și autorizații valabile emise de O.N.J.N.

(5^5) Operatorii economici care dețin licență clasa a II-a pentru producția și distribuția de software specializat în domeniul jocurilor de noroc, licență clasa a II-a pentru management și facilități de găzduire pe platforma de jocuri sau licență clasa a II-a pentru procesarea plăților, au obligația de a implementa soluții tehnice care permit determinarea locației reale a participanților la joc în sistemul informatic propriu, independent de informațiile oferite prin integrarea cu platforma de joc.

(5^6) Operatorii economici prevăzuți la alin. (5^5) au obligația de a întocmi un raport disponibil a cererea O.N.J.N., care să cuprindă:

  1. a) lista statelor de pe teritoriul cărora sistemul informatic propriu este accesat de participanții la joc; și
  2. b) datele de identificare ale entităților care oferă acces la joc participanților la joc de pe teritoriul României și/sau participanților la joc cetățeni români care nu au rezidență fiscală într-un alt stat în baza contractului de joc de noroc.

(5^7)  Ori de câte ori constată că entitățile care nu dețin licență clasa I permit accesul la jocurile de noroc pentru participanţii la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României şi/sau participanţii la joc cetăţeni români care nu au rezidenţă fiscală într-un alt stat, operatorii economici prevăzuți la alin. (5^5) trebuie să blocheze accesul participanților la joc la sistemul informatic și solicită imediat entității care nu deține licenta clasa I să remedieze situația creată.

(5^8) Operatorii economici prevăzuți la alin. (5^5) au obligația de a comunica către O.N.J.N. lunar, până la data de 10 inclusiv a lunii în curs pentru luna anterioară, o situație centralizată care va cuprinde:

  1. a) numărul participanților la joc pentru care accesul la jocurile de noroc a fost blocat, conform alin. (5^7);
  2. b) domeniile de internet, platformele și aplicațiile de jocuri de noroc prin intermediul cărora a fost accesat sistemul informatic de către participanții la joc prevazuți la lit. a).

(5^9) Pe baza informațiilor cuprinse în situația centralizată prevăzută la alin. (5^8), Comitetul de Supraveghere poate dispune, în funcție de consecințele produse, includerea domeniilor de internet, a platformelor și a aplicațiilor de jocuri de noroc neautorizate în ”lista neagră” în cazul în care constată încălcări ale dispozițiilor prezentului articol și vor fi scoase din ”lista neagră” doar prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N, în condițiile stabilite prin Ordin al Președintelui O.N.J.N, prevăzut în art. 15 alin. (4) lit. c)

(5^10) Decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. este comunicată furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice și furnizorilor de servicii de comunicații electronice, definiți la art. 4 alin (1) pct. 8, respectiv pct 9^4 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, privind comunicațiile electronice,  aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum și furnizorilor de servicii de publicitate.”

  1. După articolul 7,  se introduce un nou articol, art. 7^1, cu următorul cuprins:

“Art. 7^1  –  (1) Accesarea în scopul participării la joc a oricărei platforme de jocuri de noroc la distanță, în spații publice sau care sunt accesibile publicului, cum ar fi bar, internet cafe, cafenea, hoteluri și altele asimilate acestora, se realizează nemijlocit de către persoana care este înregistrată pe platforma în cauză, în propriul cont de joc, exclusiv de pe un dispozitiv care îi aparține respectivei persoane.

(2) Punerea la dispoziția clienților sau oricărei alte persoane, în orice spațiu public sau care este accesibil publicului, de dispozitive pentru accesarea internetului, se poate face doar cu restricționarea accesului la orice platformă de jocuri de noroc la distanță, așa cum apar acestea în evidența O.N.J.N. cu privire la licențele acordate sau în ”lista neagră”  prin implementarea de măsuri tehnice specifice, cu caracter permanent. Aceste restricții trebuie actualizate, în funcție de informațiile publice comunicate pe site-ul O.N.J.N. și trebuie să nu permită din punct de vedere tehnic dezactivarea de către utilizatori.

(3) Fac excepție de la prevederile alin. (1) si (2) organizatorii de jocuri de noroc licențiați în România, exclusiv pentru terminalele autonome de pariere, amplasate în locații specializate pentru desfășurarea jocurilor de noroc, așa cum sunt acestea prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţă de urgenţă.”

  1. La articolul 9 după alineatul (1), se introduc două noi alineate, alin. (2) și (3), cu următorul cuprins:

“(2) Prin participare frauduloasă la jocuri de noroc la distanță se înțelege participarea unei persoane la jocuri de noroc la distanță realizată prin intermediul unor echipamente sau dispozitive aflate în spații publice sau care sunt accesibile publicului, care nu aparțin persoanei care este înregistrată pe platformă și realizează accesul la contul de joc.

(3)  Prin facilitarea frauduloasă a participării la jocuri de noroc la distanță se înțelege punerea la dispoziția clienților sau a publicului, în spații publice sau care sunt accesibile publicului, a unuia sau a mai multor dispozitive pentru accesarea internetului, dispozitive care nu au implementate și activate restricții de accesare a platformelor de jocuri de noroc la distanță, așa cum apar acestea în evidența O.N.J.N. cu privire la licențele acordate sau în ”lista neagră”.”

  1. La articolul 10, alineatul (5^1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(5^1) Veniturile din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați încasate de către O.N.J.N. se virează în procent de 85% către bugetul de stat, din conturile de venituri bugetare în care acestea au fost încasate, în termen de 5 zile lucrătoare ale lunii următoare încasării, iar procentul de 15% rămas din totalul sumelor încasate este utilizat pentru activitatea finanțată din venituri proprii. Veniturile încasate din aceste contribuții se utilizează pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale activității prevăzute la alin. (4), respectiv pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc, pentru activitățile și programele de protecție a minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social și economic, împotriva jocurilor de noroc, prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc, pentru reclamă și publicitate privind prevenirea dependenței de jocuri de noroc și promovarea jocului responsabil, realizarea infrastructurii IT – hardware și software, care va cuprinde baza de date realizată la nivel național în scopul combaterii și prevenției adicției de jocuri de noroc referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile, o linie de comunicare de tip telverde, cât și pentru realizarea sistemelor informatice și a proceselor de digitalizare necesare activității de autorizare, monitorizare, supraveghere și control ale O.N.J.N.

  1. La articolul 10 după alineatul (6^1), se introduce un nou alineat, alin. (6^2) cu următorul cuprins:

(6^2)  Pentru jocurile de noroc tip slot-machine, contribuția anuală prevăzută la alin. (4) se plătește după cum urmează:

  1. pentru primul an de autorizare a fiecărui mijloc de joc, în termen de 10 zile de la data aprobării documentației privind autorizarea exploatării acestuia;
  2. pentru anii următori de autorizare a aceluiași mijloc de joc tip slot-machine până la data de 25 ianuarie a fiecărui an calendaristic, indiferent de data acordării licenței organizatorului.”
  3. La articolul 15 alineatul (2), după litera f) se introduce o  nouă literă, lit. f^1), cu următorul cuprins:

„f^1) mijloacele de joc tip slot-machines precum și terminalele de tip VLT sunt  dotate cu dispozitiv GPS stand alone, care să asigure trasabilitatea în timp real a mijlocului de joc, de la momentul producerii, achiziției intracomunitare sau a importului și până la momentul casării, exportului sau livrării intracomunitare.”

  1. La articolul 17, alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins:

“(11) Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. instituie o ”lista neagră” a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România. ”Lista neagră” conține site-urile de jocuri care desfășoară ori au desfășurat activități de jocuri de noroc neautorizate, precum și o listă care conține persoanele fizice sau juridice care au desfășurat sau desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc, fără licență în România. O.N.J.N. va pune la dispoziția publicului o metodă prin care pot fi semnalate cazuri de site-uri/locații /persoane care oferă posibilitatea participării la jocuri de noroc, în România, fără să dețină licența de funcționare și autorizațiile valabile, emise de O.N.J.N. “

  1. La articolul 17, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alin. (11^1) cu următorul cuprins:

“(11^1) Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc va publica pe site-ul propriu și va actualiza lunar sau ori de câte ori este necesar, listele indicându-se data ultimei actualizări. Aprobarea pentru introducerea și eliminarea din ”lista neagră” se va face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, al normelor de aplicare a acesteia și al ordinului președintelui O.N.J.N.”

  1. . După articolul 17 se introduce un nou articol,  art.  17^1 cu  următorul cuprins:

“Art. 17^1  – (1) Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc are calitatea de autoritate relevantă pentru domeniul jocurilor de noroc în sensul art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/2024 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic.

(2) O.N.J.N. poate emite, în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 50/2024, ordine de a acționa împotriva conținutului ilegal furnizat de orice operator de jocuri de noroc online care operează fără licență, în afara limitelor licenței sau cu încălcarea prezentei ordonanțe de urgență, indiferent de modalitatea prin care conținutul este furnizat, respectiv platformă, aplicație sau orice altă interfață online.

(3) Ordinele de a acționa se transmit direct platformelor online, inclusiv motoarelor de căutare și rețelelor sociale.

(4) Ordinele de a acționa ale O.N.J.N. au caracter executoriu de drept și trebuie implementate de platformele vizate în cel mult 5 ore de la comunicarea acestora prin orice mijloace de comunicare electronice sau electrice recunoscute de Regulamentul (UE) 2022/2065.

(5) Ordinul emis de O.N.J.N. va cuprinde:

  1. a) indicarea jocului, activității sau a serviciului vizat și orice informație suplimentară necesară, cum ar fi unul sau mai multe URL-uri, care să permită furnizorului de servicii intermediare să identifice și să localizeze conținutul ilegal în cauză;
  2. b) temeiul legal aplicabil;
  3. c) motivele în fapt și în drept pentru care conținutul online este considerat ilegal,
  4. d) termenul de conformare și calea de atac;
  5. e) informațiile de identificare ale O.N.J.N.;
  6. f) domeniul de aplicare teritorial al ordinului.

(6) Contestațiile împotriva ordinelor O.N.J.N. se formulează în condițiile Legii contenciosului adminsitrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(7) O.N.J.N. transmite Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și Autorității Europene pentru Protecția Datelor un raport anual privind ordinele emise, respectarea termenelor și măsurile corective implementate.

(8) Raportul poate include date privind sancțiunile, plângerile, contestațiile și cooperarea cu platformele.”

(9) Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și O.N.J.N. încheie acord de colaborare prin care se asigură schimbul de date și/sau informații rezultate pentru și din aplicarea prezentelor dispoziții legale.

  1. La articolul 21 alineatul (3), după litera c) se introduc două noi litere, lit. d) și e), cu următorul cuprins:

“d) să nu încheie niciun fel de contract, având ca obiect principal sau secundar, facilitarea accesului la platforme de jocuri de noroc la distanță, asa cum apar acestea în evidența O.N.J.N. cu privire la licențele acordate sau în ”lista neagră” din locații fizice, publice sau destinate publicului, aflate pe teritoriul României. Interdicția se aplică și acordării de orice recompense materiale sau financiare unor persoane fizice care facilitează pentru alte persoane fizice, participarea la joc pe platforme de jocuri de noroc la distanță, așa cum apar acestea în evidența O.N.J.N. cu privire la licențele acordate sau în “lista neagră” în locații fizice, publice sau destinate publicului, aflate pe teritoriul României;

  1. e) să afișeze, pe fiecare mijloc de joc de tip slot-machine sau terminal VLT, un cod QR emis de O.N.J.N., care permite accesul public la informații privind licența de organizare, autorizația de exploatare, datele de identificare ale aparatului și locația de funcționare, codul fiind integrat în registrul public al mijloacelor de joc fixe.”
  2. La articolul 22, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

“(6) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României, la activităţi de jocuri de noroc la distanţă, aşa cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. h) – n), care nu sunt autorizate de O.N.J.N., precum și participarea frauduloasă la jocuri de noroc la distanță, activitate definită la art. 9 alin. (2).”

  1. La articolul 25, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:

“e) organizează sau exploatează jocuri de noroc frauduloase sau facilitează în mod fraudulos participarea la jocuri de noroc la distanță, așa cum aceste activități sunt prevăzute la art. 9 alin. (3).”

  1. 14. La articolul 25, după litera k) se introduc patru noi litere, lit. l) – o) cu următorul cuprins:

“l) încheie contracte având ca obiect principal sau secundar, facilitarea din locații fizice, publice, aflate pe teritoriul României, a accesului la platforme de jocuri de noroc la distanță sau acordă recompense materiale sau financiare unor persoane fizice care facilitează în locații fizice, publice, aflate pe teritoriul României, accesul la platforme de jocuri de noroc la distanță de către alte persoane fizice.

  1. m) încalcă prevederile art. 1 alin. (5^2), (5^3) și (5^4);
  2. n) falsifică, modifică sau reproduce în mod neautorizat codul QR aplicat pe mijloace de jocuri de noroc, în scopul de a induce în eroare autoritățile competente sau publicul;
  3. o) fapta administratorului societății comerciale de a permite amplasarea și/sau exploatarea în orice spațiu în care are acces publicul, a unuia sau mai multor mijloace de joc fără cod QR sau cu cod QR falsificat.”
  4. La articolul 25, după alineatul (1) se introduce două noi alienate, alin. (2) și (3), cu următorul cuprins:

(2) În cazul infracțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) și l), banii, valorile sau orice alte bunuri primite sau produse ca urmare a săvârșirii infracțiunilor sunt indisponibilizate.

(3) În cazul infracțiunii prevăzute la alin. (1) lit.m), Comitetul de supraveghere al O.N.J.N. dispune revocarea licenţei clasa a II-a pentru activităţi conexe.

  1. La articolul 261 , alineatul (7) se abrogă.
  2. La articolul 29 alineatul (1),  litera c) se modifică după cum urmează:

”c) poliţă de asigurare de garanţie emisă de o societate de asigurare cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene, un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori un stat din Confederaţia Elveţiană,  în condițiile prevăzute de art. 211 lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură de fiscală, cu modificările si completările ulterioare”.

  1. La ANEXA, la punctul 1 subpunctul II, litera B se modifică și va avea următorul cuprins:

“B. Pentru pariuri mutuale – tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanța de urgență, dar nu mai puțin de: 144.000 euro.

  1. La ANEXA, la punctul 1 subpunctul II, litera C se modifică și va avea următorul cuprins:

“C. Pentru pariuri în cotă fixă – tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanța de urgență, dar nu mai puțin de: 240.000 euro.”

  1. La ANEXA, la punctul 1 subpunctul II, litera D se modifică și va avea următorul cuprins:

“D. Pentru pariuri în contrapartidă – tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanța de urgență, dar nu mai puțin de: 240.000 euro.”

  1. La ANEXA, la punctul 1 subpunctul II litera G, punctul i) se modifică și va avea următorul cuprins:

“G. Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine:

      1. slot-machine clasa A: 6.000 euro.”
      2. La ANEXA, la punctul 1 subpunctul II, litera J se modifică și va avea următorul cuprins:

“J. Pentru jocurile de noroc la distanță clasa 1: 30% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanța de urgență, dar nu mai puțin de: 480.000 euro. ”

  1. La ANEXA, la punctul 1 subpunctul II, litera K se modifică și va avea următorul cuprins:

“K. Pentru jocurile de noroc la distanță clasa a 3-a: 30% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanța de urgență, dar nu mai puțin de: 480.000 euro.”

  1. La ANEXA, la punctul 3, litera C se modifică și va avea următorul cuprins:

“C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 1.000 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator lunar, după cum urmează:”

  1. La ANEXA, la punctul 3, după litera D se introduce o nouă litera, lit. E. cu următorul cuprins:

“E. Pentru jocurile de tip loto cu excepția videoloteriei: 8% aplicată asupra  venitului din jocuri de noroc ale operatorului licențiat. Taxa se virează în totalitate la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru luna anterioară, realizate la nivelul organizatorului.”

Art. LXIII (1) Cuantumul și modalitatea de calcul a taxelor specifice jocurilor de noroc reglementate de art. LXII se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În cazul autorizațiilor anuale de funcționare aflate în perioada de valabilitate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, taxa de autorizare pentru perioada rămasă se recalculează conform noului nivel de taxare.

(3) Prevederile art. 17 alin (9^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările și completările ulterioare, rămân aplicabile pentru organizatorii de jocuri de noroc care aleg să nu continue activitatea sub noul regim instituit prin prezenta lege.

(4)  Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările și completările ulterioare, pentru contribuția aferentă jocurilor de noroc de tip slot-machine corespunzătoare anului 2025, organizatorii licențiați datorează:

          1. contribuția pentru mijloace de joc autorizate în cursul anului 2025 în termen de 10 zile de la data aprobării documentației de autorizare;
          2. contribuția pentru mijloacele de joc deja autorizate și funcționale la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe până cel târziu la data de 25 ianuarie 2026.

(5) Începând cu anul 2026, plata contribuției prevăzute la alin. (4) se va face conform art. 10 alin. (6^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, cu modificările și completările ulterioare,  precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege.

(6) Prevederile art. LXII pct. 7 și 11, referitoare la dispozițiile art. 15 alin. (2) litera f^1) și art. 21 alin. (3) lit. e)  din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări ulterioare prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la 180 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) Prevederile art. LXII pct. 12, referitoare la art. 22 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări și completări ulterioare prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la 30 zile de la data publicării  prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) Prevederile de la pct.  13 și 14 ale art. LXII, intră în vigoare în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(9)  Condițiile ce trebuie îndeplinite de către organizatorii de jocuri de noroc, conform pct. 7  de la art. LXII precum și procedura de monitorizare vor fi stabilite prin ordin al Președintelui O.N.J.N., emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei a legi.

Art. LXIV  – În anul 2026, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024.

Art. LXV – (1) Prevederile art. XV pct. 1-4 intră în vigoare începând cu data de 1 august 2025.

(2) Prevederile art. XV pct. 5, XLIV și XLV intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Președintele Senatului,     Președintele Camerei Deputaților,

Anexa nr. 1

(Anexa nr. 2 la titlul VIII al Legii nr. 227/2015)

Nr. crt. Denumirea produsului U.M Acciza (lei/U.M.)
2024 2025 2026
0 1 2 3 4 5
1 Lichid cu sau fără nicotină ml 0,81 1,09 1,31
2 Produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere kg 1.094,93 1.172,45 1.198,28
3 Produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină kg 1.094,93 1.172,45 1.198,28
4 Băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g – 8 g/100 ml hl 40 44 48,4
5 Băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste  8 g/100 ml hl 60 66 72,6
6 Produse cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală kg 115 120,5 126

Anexa nr.2

(Anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002)

NIVELUL
tarifului de utilizare a drumurilor naţionale

Categorie Tip vehicul Durata de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România Tarif

(euro)

(TVA inclus)
A Autoturisme 1 zi 3,5
10 zile 6,0
30 de zile 9,5
60 de zile 15,0
12 luni 50,0
B Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone 1 zi 8,6
10 zile 11,5
30 de zile 18,2
60 de zile 28,8
12 luni 96,0
C Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone 1 zi 4,0
7 zile 16,0
30 de zile 32,0
12 luni 320,0
D Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone 1 zi 7,0
7 zile 28,0
30 de zile 56,0
12 luni 560,0
E Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv) 1 zi 9,0
7 zile 36,0
30 de zile 72,0
12 luni 720,0
F Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv) 1 zi 11,0
7 zile 55,0
30 de zile 121,0
12 luni 1.210,0
G Vehicul de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) 1 zi 4,0
7 zile 16,0
30 de zile 32,0
12 luni 320,0
H Vehicul de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) 1 zi 7,0
7 zile 28,0
30 de zile 56,0
12 luni 560,0

Anexa nr. 3

(Anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002)

CUANTUMUL

amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor in cazul lipsei rovinietei valabile

Tipul vehiculului Cuantumul

amenzii contravenţionale

(lei)
Minim Maxim
A Autoturisme 500 1000
B Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone 950 1.900
C Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone 1.550 3.100
D Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone 2.750 5.500
E Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv) 3.550 7.100
F Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv) 5.950 11.900
G Vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) 1.550 3.100
H Vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) 2.750 5.500
Tags:
Citește și...
Rareș Bogdan l-a desființat pe Bolojan, după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică: “Bazându-se pe tăieri și creșterea TVA, premierul n-a făcut mare brânză”
Politică
Rareș Bogdan l-a desființat pe Bolojan, după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică: “Bazându-se pe tăieri și creșterea TVA, premierul n-a făcut mare brânză”
Traian Băsescu, despre intrarea României în recesiune tehnică: „Eu nu sunt atât de optimist”. Fostul președinte a dat soluția. Cum ar trebui să acționeze Guvernul acum (VIDEO)
Politică
Traian Băsescu, despre intrarea României în recesiune tehnică: „Eu nu sunt atât de optimist”. Fostul președinte a dat soluția. Cum ar trebui să acționeze Guvernul acum (VIDEO)
După aproape 12 ore de la anunțul INS, că România a intrat în recesiune tehnică, Nicușor Dan explică situația economică: „Nu e ceva ce descoperim acum”
Politică
După aproape 12 ore de la anunțul INS, că România a intrat în recesiune tehnică, Nicușor Dan explică situația economică: „Nu e ceva ce descoperim acum”
Daniel Băluță, după criticile lui Bolojan privind proiectele din Capitală: „Vă rog să mă scuzați pentru că mi-am permis să lucrez la Planșeul Unirii, să construiesc stații de metrou, spitale, stații de pompieri, școli”
Politică
Daniel Băluță, după criticile lui Bolojan privind proiectele din Capitală: „Vă rog să mă scuzați pentru că mi-am permis să lucrez la Planșeul Unirii, să construiesc stații de metrou, spitale, stații de pompieri, școli”
Domeniile în care vor avea loc concedieri și restructurări, în următorii doi ani. Anunțul făcut de ministrul Economiei
Politică
Domeniile în care vor avea loc concedieri și restructurări, în următorii doi ani. Anunțul făcut de ministrul Economiei
Ilie Bolojan clarifică sprijinul pentru Ucraina: Cât a plătit România, de fapt, anul trecut: „Trebuie să discutăm foarte deschis niște lucruri”
Politică
Ilie Bolojan clarifică sprijinul pentru Ucraina: Cât a plătit România, de fapt, anul trecut: „Trebuie să discutăm foarte deschis niște lucruri”
Ilie Bolojan, amenințat cu demiterea, după ce România a intrat în recesiune tehnică: „Vă spun un singur lucru: schimbați-vă sau vă schimbăm!”
Politică
Ilie Bolojan, amenințat cu demiterea, după ce România a intrat în recesiune tehnică: „Vă spun un singur lucru: schimbați-vă sau vă schimbăm!”
Rogobete amenință cu concedieri în spitalele publice și schimbări de lege. Ce reguli noi pregătește ministrul pentru medici
Politică
Rogobete amenință cu concedieri în spitalele publice și schimbări de lege. Ce reguli noi pregătește ministrul pentru medici
Ministrul Sănătății respinge tăierile din sănătate și avertizează asupra unei crize sistemice. Ce impact ar avea reducerea de 10% asupra spitalelor
Politică
Ministrul Sănătății respinge tăierile din sănătate și avertizează asupra unei crize sistemice. Ce impact ar avea reducerea de 10% asupra spitalelor
Ilie Bolojan acuză „băieții deștepți” că au blocat sistemul energetic. Cum poate scădea prețul energiei în România
Politică
Ilie Bolojan acuză „băieții deștepți” că au blocat sistemul energetic. Cum poate scădea prețul energiei în România
Ultima oră
09:40 - Vremea 14 februarie: ceață densă, vizibilitate redusă și vreme neobișnuit de variabilă
09:09 - Centrul Infotrafic: Vizibilitate sub 50 de metri pe drumuri și autostrăzi din România. Unde sunt cele mai mari probleme din cauza ceții
08:43 - Ratingul României rămâne BBB-, cu perspectivă negativă. Nazare: „Prioritatea acestui Guvern rămâne continuarea procesului de disciplină bugetară”. Ce factori au susținut menținerea ratingului de țară
23:57 - Un oraș turistic din Europa limitează vânzarea de alcool după ora 20. Ce a determinat autoritățile să interzică alcoolul
23:56 - Cunoscutul actor James Van Der Beek a murit din cauza cancerului. Ce simptom a ignorat mult timp până să afle că e bolnav
23:23 - Motivul real pentru care Călin Donca și Marian Godină nu se suportă. Ce i-a făcut polițistul, chiar înainte de Survivor
23:22 - China anunță un nou ajutor umanitar pentru Ucraina, în plin război. Ce rol vrea să joace Beijingul în eforturile pentru pace
22:54 - Cine sunt ispitele de „Insula Iubirii” 2026. Au fost dezvăluite primele nume care promit să zdruncine cuplurile în Thailanda
22:50 - Sală de jocuri jefuită într-un mall din Argeș. Cum încearcă polițiștii să dea de urma atacatorului mascat
22:33 - Rareș Bogdan l-a desființat pe Bolojan, după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică: “Bazându-se pe tăieri și creșterea TVA, premierul n-a făcut mare brânză”