Ladislau Boloni sare în apărarea lui Sebastian Colțescu: „Îl rog pe ministrul Stroe să nu-şi ceară scuze în numele meu!”

Ladislau Boloni intervine în scandalul Sebastian Colțescu, arbitrul român pus la zid pentru că a folosit cuvântul „black”, pentru a-l identifica pe Pierre Webo, secundul de la Istanbul BB. În opinia fostului selecționer al României, Colțescu este acuzat pe nedrept de rasism.

„Când ai exprimări rasiste, accentul tău, cuvintele tale, limbajul corpului trădează aceste porniri extrem de urâte, condamnabile. Ori eu n-am sesizat aşa ceva la Colţescu! Şi, repet, am pretenţia că ştiu bine limba română.

Faptul că tu spui ‘la negru’, ca să identifici repede un om, păi asta nu poate fi niciodată rasism! Exprimarea lui Colţescu n-a avut nicio urmă de dispreţ sau de ură vizavi de persoana care era pe banca formaţiei turce”, a declarat Boloni într-un interviu pentru Adevărul.

Politică - 24 mar, 15:54

Ionuț Stroe: Crin Antonescu are anvergură internațională, spre deosebire de Nicușor Dan

Ladislau Boloni, reacție dură la adresa ministrului Ionuț Stroe

Ladislau Boloni crede că scuzele exprimate de ministrul MTS Ionuț Stroe nu sunt justificate.

„Ei bine, eu am fost un sportiv român şi îl rog să nu-şi ceară scuze în numele meu! El e un politician care vrea să se afirme şi atunci îşi dă cu părerea şi îşi cere scuze, că, vezi domne, ce mare democrat şi liberal şi la modă e el, cu respect faţă de toată lumea! Doar că n-are respect faţă de lumea în care trăieşte el! Faţă de acea lume n-are niciun fel de respect. El vrea doar să se afirme. Şi acest sentiment, această părere exprimată de acest politician îi influenţează apoi pe foarte mulţi”, a mai punctat Boloni pentru sursa citată.

Sebastian Colțescu, un fals „derapaj rasist”

Radu Paraschivescu, prozator, jurnalist, traducător și analist sportiv, a explicat la Digi Sport, într-o conversație cu Ion Crăciunescu, de ce cazul Colțescu nu este rasism.

„Este un giumbușluc filologico-semantic. Atâta tot. Dacă izgonim cuvintele din limbă, trebuie s-o facem până la capăt. De pildă, mișcarea BLM e una fondată și denumită de negri. Ei au numit-o așa. Noi, dacă folosim substantivul ‘negru’, devenim rasiști. Ei îl pot folosi. Înseamnă monopol asupra cuvintelor. Ne ducem în Orwell cu așa ceva, nu vă supărați. Da? Pe de altă parte, ‘ăla negru’ nu e deloc același lucru cu ‘negrul ăla’. E o diferență aici, una la care țin”, a explicat Radu Paraschivescu.

Manifestații extremiste pe fondul „Black Lives Matter”

După moartea lui George Floyd, cetățeanul american ucis de un polițist, ample proteste de stradă s-au desfășurat în SUA, dar și în alte state ale lumii, urmate de gesturi extreme: statuile lui Christopher Columb au fost vandalizate, o statuie cu „Mica Sirenă” din Danemarca a avut aceeași soartă, filmul „Pe Aripile Vântului” a fost retras de pe platforma HBO Max, s-a anunțat schimbarea numei romanului „Zece negri mititei” al Agathei Christie, iar diverse companii producătoare de produse alimentare, dar și de îngrijire corporală, au decis eliminarea cuvântului „negru” de pe ambalaj. De asemenea, în cadrul diverselor evenimente, în general sportive, au existat cetățeni albi caucazieni și nu numai, care au îngenuncheat în fața cetățenilor negri.

În plus, pe fondul trendului „politically correct” dus la extrem, Disney a luat decizia ca desenele animate să fie însoțite de mesaje de atenționare cu privire la anumite stereotipuri rasiale.

„Copiii nu trebuie să-și creeze neapărat stereotipuri din filme, pentru că le pot avea în familie. Sigur că avertismentul este o formă de intervenție mult mai liniștită sau mai puțin periculoasă, dar el tot este o formulă de a interveni în consumul cultural. E la granița asumării responsabilității dintre media și politici care duc la un anumit gen de presiune socială, pentru a nu avea un anumit tip de produse culturale. Granița este foarte greu de trasat, dar de regulă, ea nu are ceva în comun cu democrația, așa cum o știm noi în secolul XXI”, a declarat sociologul Alfred Bulai pentru B1.ro.