Denunț penal la DNA împotriva candidaţilor PNL, PSD, PMP și PPU-SL din Bucureşti: Asociația Inițiativa România susține că există suspiciuni că unele dintre semnăturile strânse sunt false

Asociația Inițiativa România a depus la DNA un denunț penal, susținând că există numeroase indicii ”că listele de susținători pentru candidații la alegerile locale din 5 iunie 2016, depuse la Birourile Electorale din București, sunt viciate fie prin falsificarea semnăturilor”, potrivit unui comunicat al asociației.

Denunțul penal se referă la posibila săvârșire a infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, precum și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid.

Vizați de denunțul reprezentanților asociații sunt candidații PNL Cătălin Predoiu și Cristina Pocora, candidatul PSD, Gabriela Firea, Cristian Popescu Piedone, din partea PPU-SL, și candidatul PMP, Robert Turcescu.

Semnatarii denunțului susțin că este greu de crezut că partidele au reușit, în mod real, să strângă semnăturile necesare candidaturilor. Asta pentru că, la un calcul simplu, reprezentanții asociației Inițiativa România au constatat că PNL a adunat aproape 1.000 de semnături pe oră în zile de week-end și circa 16 semnături pe minut, PPU-SL, un partid foarte mic, ar fi adunat aproape 234 de semnături pe oră, iar PMP ar fi strâns aproape 1.125 de semnături pe oră în zile de week-end și circa 19 semnături pe minut.

”Pentru ca domnul Cătălin Predoiu și doamna Cristina Pocora să poate candida, PNL a trebuit să strângă un minim de 22.000 de semnături (18000, respectiv 4000 de semnături). Cu alte cuvinte, Partidul Național Liberal a strâns cel puțin 7334 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi în continuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PNL a adunat aproape 1000 de semnături pe oră în zile de week-end și circa 16 semnături pe minut.
Domnul Cristian Popescu Piedone a folosit date personale și semnături ale unor minori pentru completarea listelor de susținători ai candidaturii sale. În plus, după decizia TMB de respingere a candidaturii sale, Cristian Popescu Piedone a depus un set de alte 5600 de semnături. PPU-SL a strâns, deci, 1867 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi în continuu, fără pauză, PPU-SL a adunat aproape 234 de semnături pe oră, în condițiile în care PPU-SL este un partid foarte mic, fără resurse umane semnificative”, se arată în comunicatul citat.

”Partidul Social Democrat are acces la și folosește în folos propriu datele personale ale cetățenilor cu drept de vot. Acest fapt este confirmat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin sentința nr. 341 în dosarul 4862/1/2013 (și, ulterior, prin decizie definitivă). Strângerea de semnături pentru candidații PSD, inclusiv doamna Gabriela Firea, s-a realizat fără expunere publică, fără puncte de colectare sau strângere anunțate și promovate public. Nu au existat foarte multe informații publice cu privire la acest proces de strângere de semnături, deși la nivelul municipiului București sunt necesare circa 80.000 de semnături pentru un partid care își depune liste complete de candidați la primării și consilii locale.

Pentru ca domnul Robert Turcescu să poate candida, PMP trebuie să strângă un minim de 18.000 de semnături. Cu alte cuvinte, PMP a strâns cel puțin 9000 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi în continuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PMP a adunat aproape 1125 de semnături pe oră în zile de week-end și circa 19 semnături pe minut”, au mai precizat reprezentanții asociației Inițiativa România.

Aceștia arată că declarațiile pe proprie răspundere privind validitatea semnăturilor nu reprezintă o măsură de siguranță suficientă pentru a asigura un proces electoral corect și echitabil.

”În realitate, membrii Biroului Electoral nu verifică veridicitatea semnăturilor în condițiile prezentate, făcând doar o verificare a formei și nu a fondului listelor de susținători. Neîndeplinirea atribuțiilor legale atrage bineînțeles răspunderea autorităților competente. Pe de altă parte, este adevărat că Biroul Electoral nu are acces și nu poate căuta numele sau restul datelor personale ale susținătorilor din liste în bazele de date de la evidența populației. Pentru a asigura respectarea legii precum și evitarea oricăror suspiciuni asupra echității și corectitudinii procesului electoral, instituțiile statului trebuie să verifice individual și specific autenticitatea semnăturilor depuse pentru susținerea candidaților la alegerile locale din București, indiferent cine ar fi aceștia”, se mai arată în comunicatul asociației Inițiativa România.