Din ce în ce mai mulți tineri au adoptat viața la sat pentru a deveni antreprenori. Cum reușesc aceștia să transforme zestrea în afaceri profitabile

Aproximativ un sfert de milion de români au dat viața de oraș pe traiul de la țară de când a început pandemia.

O parte dintre aceștia au pariat că această tendință le-ar putea aduce profit și au început să transforme case bătrânești în spații de cazare pentru turiști.

Povestea unei tinere care a ales să deschidă o afacere la țară

Una dintre tinerele care a lăsat viața de la oraș pentru a face profit la țară, Alina, a povestit cum, din dorința de a salva o filă din povestea familiei și din dragostea pentru arhitectura tradițională, a început să recondiționeze casa străbunicilor săi, veche de o sută de ani, din satul Măgoaja din Cluj.

„Lădoiul ăsta are o poveste foarte faină, pentru că pe vremea comunismului le era interzis oamenilor să aibă o anumită cantitate (de produse – n.r.). Bunicul nostru ascundea aici tot ce avea în plus. Aici le punea în sertarele astea, peste punea un ţol şi nu se vedea. Nu a căutat nimeni niciodată„, a povestit tânăra, potrivit Observator.

„Aici e făcut de străbunicul meu. Tot ce se vede din lemn e făcut de el. Inclusiv uşa, geamurile. Tot vrem să păstrăm. Tavanul e tot făcut de străbunicul meu, e original, e numai lăcuit”. Pentru ca experienţa să fie cât mai autentică, a păstrat cu sfinţenie toate lucrurile din casă. „Mobila asta am recondiţionat-o. E foarte, foarte veche. Cam 150 de ani a spus că are. Şi păretarele sunt făcute de bunica iubitului meu, tot aşa, de vreo 80 şi ceva de ani. Sunt cusute manual”, a continuat ea.

Își dorește ca până în primăvară să transforme casa într-o pensiune. A amenajat deja un loc de joacă pentru copii şi a ridicat un ciubăr de la zero. Ca să-şi ducă planul la bun sfârşit, Alina a accesat fonduri europene, 40.000 de euro. „Noi am avut o legătură foarte strânsă cu străbunica. Şi am zis ca în memoria ei să facem o mică cabană în care să vină toată lumea. Pereţii în afară sunt în forma originilă din lut, cum se făcea pe vremuri”, povesteşte Alina.

Din ce în ce mai mulți tineri au adoptat viața la sat pentru a deveni antreprenori

Alina nu este singura tânără care a procedat astfel. Și George a reușit, tot din zestre, să își facă propriul business.  „Avem jos, la parter, bucătăria, living-ul şi baia. Pe urmă, mansarda am mobilat-o cu două dormitoare”, spune el. A demontat şura veche în care bunicii lui ţineau animalele şi a ridicat o casă de vacanţă la Negreni. „Turiştii sunt încântaţi de zonă, dornici să trăiască cumva cum au trăit bunicii lor”, adaugă George.

Specialiștii susțin că întoarcerea la origini, chiar și prin muncă, ne face mai fericiți. „Amintirile din copilărie aduc linişte pentru noi. Avem o modalitate de a fugi din stresul cotidian. Faptul că vedem nişte obiecte sau o locaţie din gospodăria respectivă deja ne linişteşte şi ne aduce o atmosferă plăcută”, a explicat Lenke Iuhos, psiholog.

Odată cu pandemia, din ce în ce mai mulţi români adoptat viaţa la sat. „În primii doi ani de pandemie, 250.000 de români au părăsit oraşele şi s-au mutat la ţară, iar tendinţa se menţine şi astăzi. În 2022, 69% din autorizaţiile de construcţie pentru case au fost emise în mediul rural”, a declarat reporterul.