Uniunea scriitorilor din închisoare. The Economist : Magnații și politicienii închiși pentru corupție au fost cuprinși de o frenezie a scrisului pentru a profita de un sistem la fel de corupt ca și ei

Închisoarea a devenit pentru politicienii și oamenii de afaceri români un mediu inspirațional. Fără excepție, toți care au ajuns după gratii s-au apucat să scrie. Evident, totul are un scop. O schimbare a legii din 2013 le permite condamnaților din România să solicite reducerea cu 30 de zile a sentinței pentru fiecare carte pe care o publică în închisoare.

Astfel, s-a ajuns în situația ca oameni precum Gigi Becali, Nicolae Mischie, Dan Diaconescu  sau George Copos să publice mai multe cărți în decurs de un an.

Potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), în ultimii doi ani (2013 – 2014) deţinuţii încarceraţi în Romania au publicat 90 de cărţi.

Un top al „scriitorilor” certați cu legea îl clasează pe primul loc pe George Copos – 5 cărţi.
Din spate vin: Adrian Năstase – 4 cărţi , Antonie Solomon – 3 cărţi, două lucrări ştiinţifice , George Becali – 2 cărţi, înca una nefinalizată, Gheorghe Mencinicopschi – 2 cărţi, Nicolae Mischie – 2 cărţi, Mihai (Meme) Stoica – 2 cărţi (una în curs), Gheorghe Popescu – 1 carte, Sorin Apostu, fost primar Cluj – 1 carte, Dinel Staicu – 1 carte, Relu Fenechiu – 1 carte în curs de elaborare, Corneliu Iacobov – 1 carte, Marius Petcu, fostul lider de sindicat Sanitas – 1 volum de poezii, Jean Pădureanu – 1 carte, Irina Jianu – 1 carte, Ionel Manţog – 1 carte, Sorin Ovidiu Vântu – 1 carte, Maximilian Bălăşescu, fost procuror – 1 carte, Decebal Traian Remeş – 1 carte.

VEZI AICI MAI MULTE DETALII DESPRE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN PUȘCĂRIE

Cărțile scrise pe bandă rulantă de condamnați au făcut România celebră peste hotare. The Economist scrie că “magnații și politicienii închiși pentru corupție au fost cuprinși de o frenezie a scrisului pentru a profita de un sistem la fel de corupt ca și ei”.

Realizatorii ediției din România a jocului Monopoly ar putea lua în considerare schimbarea talonului ‘Ieși liber din închisoare’ cu unul cu mesajul ‘A scris o carte în închisoare’.

Teoretic, prizonierii nu au voie cu computere în celule și bibliotecile închisorilor sunt destul de limitate. În aceste condiții, lucrările trebuie scrise pe hârtie. Potrivit jurnaliștilor, deținuții înstăriți angajează universitari din afară ca ‘îndrumători în cercetare’. Ei, sau alți scriitori care scriu în numele lor, sunt cei care elaborează lucrarea. Aceasta este adusă apoi în închisoare, unde deținutul o scrie de mână. Un editor este plătit să tipărească câteva exemplare, care sunt prezentate apoi comisiei pentru eliberare condiționată, organism ce decide dacă lucrarea merită răsplătită cu o reducere de pedeapsă.

Multe lucrări au fost luate în derâdere, scrie The Economist, amintind de operele lui Copos și Becali.