Execuţia care a aruncat în aer Orientul Mijlociu: “Războiul sfânt” se mută în confruntările dintre şiiţi şi sunniţi (VIDEO)

În ultima zi a anului 2015, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se întorcea dintr-o vizită în Arabia Saudită. Momentul a coincis cu declaraţiile sale nefericite despre sistemul perfect al Germaniei lui Hitler (Detalii AICI), aşa că detaliile vizitei, şi aşa puţin mediatizată de media occidentală, au fost trecute sub tăcere (Detalii AICI).

Două zile mai târziu, sâmbătă, pe 2 ianuarie 2016, Arabia Saudită executa 46 de persoane, printre care şi pe clericul şiit Nimr Baqir al-Nimr. Un influent apărător al minorităţii şiite, acesta era cunoscut pentru poziţia sa radicală faţă de dinastia sunnită din Arabia Saudită, dar cu greu putea fi asociat cu termenul de terorist, motivul invocat de autorităţi pentru execuţie (Detalii AICI).

Peste noapte, Orientul Mijlocit a luat foc la propriu, tensiunile escaladând violent în Iran, Irak sau Yemen. “Războiul sfânt”, noţiune ce până mai ieri desemna un război al musulmanilor cu duşmanul extern, ales de regulă din Occident, pare să definească acum o bătălie între musulmanii şiiţii şi sunniţi.

Iran vs. Arabia Saudită, un conflict mocnit

Conflictul dintre Iran şi Arabia Saudită, două mari forţe din regiune, durează de o lungă perioadă, cele două state dând semnale în ultima vreme că nu vor renunţa la retorica agresivă. Totuşi, puţini analişti intuiau intenţiile Arabiei Saudite de a dinamita brusc regiunea, printr-o execuţie controversată. Chiar şi aliaţii regimului de la Riad, printre care se numără Statele Unite şi majoritatea ţărilor europene, au criticat această decizie, făcând apel la calm în regiune.

Numai de calm însă nu poate fi vorba după ce un important lider religios şiit a fost executat de un regim sunnit. Iranul, principalul apărător al poziţiei clericului Nimr Baqir al-Nimr a avut cea mai violentă reacţie, ambasada Arabiei Saudite la Teheran fiind incendiată, iar proteste masive au avut loc în principalele oraşe din ţară. Proteste puternice au avut loc şi în Irak sau Bahrein, revolta şiită fiind pe punctul de a duce rapid la un conflict armat cu sunniţii.

În replică, Arabia Saudită a anunţat ruperea relaţiilor cu Iranul şi i-a expulzat pe angajaţii ambasadei iraniene (Detalii AICI). Războiul pluteşte în aer, în condiţiile în care Iranul a promis un răspuns imediat, iar ayatolahul Iranului a dat asigurări că “sângele vărsat pe nedrept va avea consecinţe rapide” (Detalii AICI).

Reactivarea războiului din Yemen, atentate în Irak

Un alt loc în care violenţele au escaladat este Yemenul. Aici exista un fragil acord de încetare a focului între şiiţii sprijiniţi de Iran şi sunniţii care au în spate trupele saudite, dar la începutul acestui an acesta a încetat.

După execuţia clericului Nimr Baqir al-Nimr violenţele au izbucnit cu o şi mai mare intensitate. În Aden, al doilea mare oraş al ţării, 17 persoane şi-au pierdut viaţa de la începutul anului şi au fost impuse restricţii de circulaţie. Principalele confruntări au avut loc în jurul portului din Aden.

În Irak, două moschei sunnite din centrul ţării au fost vizate de atacuri cu bombă, iar un muezin a fost ucis, în replică la execuţia controversată din Arabia Saudită. De asemenea, în Bahrein au existat confruntări violente între poliţie şi manifestanţi şiiţi.

În tot acest timp, războiul din Siria a continuat în nota obişnuită, forţele occidentale şi ruse bombardând regiuni vaste, iar trupele fidele preşedintelui Bashar al-Assad părând a fi gata să continue ofensiva pentru eliminarea rebelilor din opoziţie, dar şi a teroriştilor de la ISIS. Nu este clar în acest moment dacă execuţia clericului Nimr Baqir al-Nimr a avut vreun efect direct pe teatrul de operaţiuni din Siria, o zonă dominată oricum de un conflict greu de explicat. (Detalii AICI)

Consecinţele execuţiei lui Nimr Baqir al-Nimr

Pe termen scurt, probabil că vor continua manifestaţiile de protest în ţările majoritar şiite, iar Arabia Saudită va fi acuzată pentru uciderea lui Nimr Baqir al-Nimr. Pe termen lung însă, e de aşteptat o implicare tot mai mare a forţelor armate iraniene, irakiene şi saudite pe teatrele de operaţiuni din Orientul Mijlociu.

Important: rămâne de văzut cum vor reacţiona miliţiile şiite din Irak, care se află în spatele succesului din ultima perioadă a armatei irakiene împotriva ISIS. Asta în condiţiile în care liderul ISIS, Abou Baqr al-Bagdadi, a făcut apel la răsturnarea familiei regale saudite aflate la putere, iar în replică Arabia Saudită a anunţat înfiinţarea unei largi coaliţii care să lupte împotriva ISIS.

Nici Rusia, nici Israelul şi nici Turcia nu vor sta deoparte în acest conflict, iar America, aflată în an electoral, probabil că va continua bombardamentele împotriva ISIS, fără a lua în calcul intervenţia terestră.

Uciderea de către ruşi a unui rebel sirian, posibila cauză a execuţiei din Arabia Saudită

De altfel, pentru a înţelege cât de complex e acest război din Orientul Mijlociu, trebuie amintit că cu doar trei zile înaintea execuţiei clericului Nimr Baqir al-Nimr, Arabia Saudită condamna în termeni duri uciderea de către Rusia a unui proeminent lider al rebelilor sirieni în bombardamentele efectuate de aviaţia de la Moscova.

„Noi credem că asasinarea lui Zahran Alloush sau a liderilor combatanților care au sprijinit o soluție pașnică și lupta contra Daesh (Statul Islamic) în Siria nu servește procesului de pace în Siria„, a declarat ministrul saudit de externe Adel al-Jubeir jurnaliștilor, într-o conferință de presă comună cu Mevlut Cavusoglu, omologul său turc.

Unele surse indică chiar faptul că execuţia clericului Nimr Baqir al-Nimr ar fi fost de fapt un răspuns la uciderea lui Zahran Alloush. (Detalii AICI)

Conflictul dintre şiiţi şi sunniţi şi butoiul de pulbere din Orientul Mijlociu

Marea majoritate a celor 1,6 miliarde de musulmani din lume este sunnită, potrivit unui studiu din 2009 realizat de Centrul de Cercetare Pew. Între 10 şi 13% din musulmani sunt şiiţi, iar 87-90% sunt sunniţi. Şiiţii sunt minoritari în comunitatea musulmană mondială, dar sunt majoritari în ţări ca Iran sau Bahrain.

Deşi mulţi şiiţi şi sunniţi coabitează în pace, potrivit sondajului efectuat de Centrul de Cercetare Pew, 40% din sunniţii din Orientul Mijlociu şi din Africa de nord nu-i acceptă pe şiiţi ca pe fraţi musulmani.

Şi şiiţi şi sunniţi respectă cartea sfântă – Coranul. Prima diferenţă în ritualuri este că sunniţii se bazează în principal pe Sunnah, înscrisuri ale învăţăturilor şi sfaturilor profetului Mohamed care le dictează acţiunile, iar şiiţii se bazează mai mult pe ayatollahi, pe care îi văd ca un semn al lui Dumnezeu pe pământ.