Cum să ne ferim de produsele care nu sunt tradiționale vândute în piețe și târguri / Șeful ANPC, Horia Constantinescu: „O practică comercială înșelătoare”

Cum să ne ferim de produsele care nu sunt tradiționale vândute în piețe și târguri / Șeful ANPC, Horia Constantinescu: „O practică comercială înșelătoare”
Sursă foto: Captură YouTube

Produsele tradiționale sunt, de obicei, cele mai populare în târgurile și în piețele organizate cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Din dorința de a gusta ceva natural și plin de tradiție, pofticioșii încearcă bunătățile copilăriei vândute de comercianții care și-au închiriat o tarabă, însă trebuie să fim precauți atunci când facem acest lucru.

Nu mult de mai desparte de deschiderea tuturor târgurilor de Crăciun din România, iar românii trebuie să fie foarte atenți la ce produse cumpără, pentru că nu toți vânzătorii sunt cinstiți. Un aspect la care trebuie să fim atenți este acela că, în trecut, bătrânii nu făceau plăcinte cu ulei de palmier și nici salam sau mușchiuleț îmbrăcat în boabe de piper roșu.

„Prăjitura de casă”, una dintre cele mai mari vedete în târgurile de Crăciun, era vândută ca fiind un produs tradițional, însă în compoziția sa era folosit uleiul de palmier și alte ingrediente care nu au ce căuta într-o rețetă din bătrâni.

Recomandările șefului ANPC, Horia Constantinescu

În această perioadă, pofticioșii de produse tradiționale trebuie să fie foarte atenți atunci când le cumpără, pentru că nu toate au fost preparate după rețete vechi, ci mai degrabă în diverse fabrici.

„Vorbim de o practică comercială înșelătoare. Se recomandau a intra într-o anume categorie dintr-o variantă mult căutată de către consumatori, când de fapt ele se încadrau în categoria produselor industrializate, pentru producerea cărora se folosesc aditivi alimentari, lucruri pe care cu siguranță daca le-ar fi știut mulți dintre consumatori nu ar mai fi cumpărat”, a spus Horia Constantinescu, șeful ANPC, potrivit stirileprotv.ro.

De asemenea, clienții trebuie să știe că eticheta unui produs local nu are o certificare și nu garantează că alimentul respectiv este tradițional, pentru că acestea au atestări suplimentare obținute doar de la Ministerul Agriculturii.

„Vorbim de concurență neloială. Un produs cu atestat de produs tradițional se obține greu, se folosesc metode tradiționale, sunt anumite ingrediente care nu implică aditivi alimentari și produsul respectiv este într-adevăr un produs de calitate. Tocmai, certificarea respectivă le ferește de copii, falsuri, duplicate. Nu există făcut după rețeta respectivă”, a spus Bogdan Oancea, Directorul Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale.