Lista alimentelor care cresc vertiginos riscul de demență, potrivit unui studiu amplu

Consumul unei cantități mari de carne și băuturile carbogazoase cu zahăr accelerează apariția demenței și a altor boli cronice, conform unui studiu major de 15 ani.

Cuprins

Care este legătura dintre dieta nesănătoasă și bolile cronice

Ce este dieta mediteraneeană

Care este cea mai sănătoasă dietă

Ce sunt alimentele ultra-procesate

Care este legătura dintre dieta nesănătoasă și bolile cronice

Oamenii de știință au urmărit aproape 2.500 de adulți în vârstă și au descoperit că cei cu cele mai nesănătoase diete – bogate în carne roșie și procesată, cum ar fi baconul și burgerii, și băuturi carbogazoase – au dezvoltat afecțiuni cerebrale și cardiace într-un ritm mai rapid decât cei de aceeași vârstă.

În schimb, persoanele care au urmat o dietă mediteraneană, bogată în legume, fructe, cereale integrale, nuci, leguminoase și grăsimi sănătoase, au ajuns să aibă semnificativ mai puține afecțiuni cronice decât cei cu cele mai sărace diete.

Un aspect crucial este că dieta pare să aibă o influență mică asupra problemelor articulare legate de vârstă, cum ar fi artrita.

Cercetarea, publicată în revista Nature Aging, a urmărit participanții la Studiul Național Suedez privind Îmbătrânirea și Îngrijirea din Kungsholmen (SNAC-K). Vârsta medie la început a fost de 71 de ani, iar puțin peste jumătate erau femei.

Aceștia au fost monitorizați timp de până la 15 ani, calitatea dietei fiind evaluată în mod repetat folosind chestionare alimentare.

Studiul nu a inclus participanții în anumite planuri alimentare. În schimb, cercetătorii au analizat dietele obișnuite ale participanților și le-au evaluat în funcție de cât de mult se asemănau cu mai multe modele sănătoase recunoscute, potrivit dailymail.

Ce este dieta mediteraneeană

Dieta mediteraneană, tradițională în sudul Europei, se concentrează pe legume, fructe, cereale integrale, fasole, nuci, pește și ulei de măsline, cu puțină carne roșie sau alimente procesate.

Între timp, dieta MIND a fost creată pentru a proteja sănătatea creierului și combină elemente ale abordării mediteraneene cu dieta DASH, care este concepută pentru a reduce tensiunea arterială prin scăderea consumului de sare.

MIND pune un accent deosebit pe legumele cu frunze verzi și fructele de pădure, precum și pe limitarea alimentelor prăjite, a untului și a dulciurilor.

A fost utilizat și Indexul Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI), un sistem de notare dezvoltat de cercetătorii de la Harvard pentru a reflecta alimentele cel mai constant asociate cu un risc redus de boli majore.

Acesta recompensează aportul mai mare de fructe, legume, nuci, leguminoase și grăsimi sănătoase, penalizând în același timp carnea roșie și procesată, băuturile zaharoase și grăsimile trans.

Toate cele trei diete au fost asociate cu o acumulare mai lentă a bolilor.

În schimb, o dietă care a obținut un scor ridicat la Indicele Empiric al Inflamației Alimentare (EDII) – cu cantități mari de carne roșie, produse procesate și băuturi zaharoase – a fost legată de o acumulare mai rapidă a bolilor.

Cercetătorii au analizat nu doar afecțiuni individuale, ci și „multimorbiditatea” – numărul total de boli cronice cu care trăiește o persoană pe măsură ce îmbătrânește.

Aceasta a inclus boli de inimă, demența, depresia, boala Parkinson, diabetul, cancerul și problemele musculo-scheletice, cum ar fi artrita sau osteoporoza.

Care este cea mai sănătoasă dietă

Până la sfârșitul perioadei de monitorizare, persoanele cu cele mai sănătoase diete aveau, în medie, cu două până la trei boli cronice mai puține, comparativ cu cele care au obținut cel mai mic scor pentru calitatea dietei.

Dieta a fost puternic legată de acumularea de boli cardiovasculare și neuropsihiatrice – care includ demența, boala Parkinson și depresia – dar nu și de afecțiunile musculo-scheletice.

Efectul protector al modelelor alimentare sănătoase, cum ar fi dietele mediteraneene și MIND, a fost deosebit de pronunțat în rândul femeilor și al „celor mai în vârstă” (cei cu vârsta de 78 de ani și peste).

Alimentele ultra-procesate sunt bogate în grăsimi, zahăr și sare adăugate, sărace în proteine ​​și fibre și conțin coloranți, îndulcitori și conservanți artificiali.

Termenul se referă la alimentele care conțin ingrediente pe care o persoană nu le-ar adăuga atunci când gătește acasă – cum ar fi substanțe chimice, coloranți și conservanți.

Mâncărurile gata preparate, înghețata, cârnații, puiul prăjit și ketchup-ul sunt unele dintre cele mai îndrăgite exemple.

Acestea sunt diferite de alimentele procesate, care sunt procesate pentru a le face să reziste mai mult sau pentru a le îmbunătăți gustul, cum ar fi carnea conservată, brânza și pâinea proaspătă.

Ce sunt alimentele ultra-procesate

Alimentele ultra-procesate sunt adesea prezentate ca fiind gata de consum, au un gust bun și sunt ieftine.

Coautorul Adrián Carballo-Casla, cercetător la Centrul de Cercetare a Îmbătrânirii din cadrul Institutului Karolinska, a declarat: „Rezultatele noastre arată cât de importantă este dieta în influențarea dezvoltării multimorbidității la populațiile în vârstă.”

Vestea vine în contextul în care experții avertizează că alimentația deficitară și alimentele ultra-procesate alimentează o epidemie de boli legate de stilul de viață, de la obezitate și diabet până la Alzheimer.

În aprilie 2025, un studiu major a raportat că alimentele ultra-procesate reprezintă mai mult de jumătate din dieta britanică și ar putea fi responsabile pentru 18.000 de decese premature în fiecare an, legate de boli precum diabet, cancer, boli de inimă și depresie.

Demența afectează acum aproximativ una din 11 persoane cu vârsta peste 65 de ani în Marea Britanie, peste un milion de britanici fiind așteptați să trăiască cu această afecțiune până în 2030.

La nivel mondial, se preconizează că numărul cazurilor se va tripla aproape, ajungând la 150 de milioane până în 2050, pe măsură ce populația îmbătrânește.