Guvernul a fost convocat pentru o nouă ședință marți, 23 decembrie, de la ora 18.00, înainte de zilele libere care urmează în contextul sărbătorilor de Crăciun.
Ilie Bolojan a anunţat, într-un interviu televizat, că în şedinţa Executivului va fi adoptată „Ordonanţa trenuleţ”. Actul normativ urmează să transpună în practică măsurile convenite la ultimele întâlniri ale coaliţiei de guvernare. Actul normativ va stabili creşterea salariului minim brut, dar și scăderea valorii neimpozabile a acestuia, de la 300 de lei, la 200 de lei. De asemenea, Guvernul va scădea impozitul IMCA pe cifra de afaceri.
„Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situaţiei în care suntem. De asemenea, această ordonanţă clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: creşte salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investiţiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari”, a declarat şeful Executivului la Antena 3.
„Ordonanţa trenuleţ” a fost publicată luni seara în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Conform unui comunicat al ministerului Finanțelor, ordonanţa de urgenţă reglementează un set de măsuri destinate elaborării bugetului pe anul 2026. De asemenea, sunt prevăzute o serie de măsuri strategice pentru anul următor menite să stimuleze economia României, reducerea de cheltuieli bugetare, consolidarea disciplinei financiare şi sprijinirea autorităţilor publice locale prin acordarea de împrumuturi din trezorerie.
Potrivit ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, citat în comunicat, măsurile ce vor fi impuse prin noua ordonanță au fost agreate în coaliția de guvernare. El vorbește despre taxe mai mici pentru mediul de afaceri, dar și de o povară fiscală mai mare pentru simplii cetățeni.
„Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliţia de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici şi reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajaţii cu salarii mici, mai puţină birocraţie în relaţia cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici şi măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale” a declarat Alexandru Nazare.
Nazare susține că guvernul își propune să elab0reze un cadru fiscal mai stabil pentru mediul de afaceri, să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică.
„Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil şi mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investiţiile şi dezvoltarea economică. În acelaşi timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaţilor vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflaţie şi creştem eficienţa şi transparenţa utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menţinerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii şi al societăţii româneşti”, a mai spus Alexandru Nazare.
Încă de la preluarea mandatului de premier, Ilie Bolojan și-a propus, în ciuda declarațiilor, să recupereze deficitul bugetar exclusiv de pe spatele populației, inclusiv a bugetarilor de carieră. Pe de-o parte a majorat taxele și impozitele pentru populație, a tăiat pensiile refuzând să le indexeze cu inflația conform legii, a tăiat salariile și a propus concedieri colective.
Pe de altă parte, a avut grijă să protejeze interesele nomenklaturii politice – parlamentari, primari și președinți de consilii județene – a sinecuriștilor de partid și a rețelelor de firme clientelare.
Cel mai clar exemplu a venit la câteva săptămâni după instalarea lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Guvernul a prelungit mandatul controversatului director general al Transgaz, Ion Sterian. Coincidență sau nu, în această companie de stat lucrează rudele unui număr important de politicieni PNL. Mai mult, Ilie Bolojan a transformat aparatul propriu al guvernului într-o nouă sinecură pentru politicieni.
O altă măsură controversată, deși aplaudată de mulți a fost majorarea taxelor și impozitelor locale. Impusă de Ilie Bolojan, fără alte măsuri de eficientizare a cheltuielilor autoriăților lcoale, această măsură va duce la creșterea risipei de fonduri bugetare. De altfel, unii primari și-au programat, deja, cheltuieli mai mari pentru achiziții, anul viitor.
Ilie Bolojan a declarat că majorarea taxelor și impozitelor trebuie să compenseze reducerea alocărilor financiare de la bugetul central pentru programele guvernamentale. Cu alte cuvinte, românii vor prelua sarcina financiară a guvernului și vor plăti, sub o altă formă, din propriile buzunare, pentru acoperirea deficitului bugetar.
Aceasta fără să aibă vreo garanție că banii lor vor fi cheltuiți în folosul comunității și nu în interesul unor grupuri clientelare de partid.
Sumele forfetare reprezintă banii pe care deputații și senatorii îi primesc pentru acoperirea anumitor cheltuieli. În nici un caz nu este vorba despre indemnizațiile sau diurnele pe care le primesc aceștia. Reducerea sumelor forfetare a fost prezentată ca o măsură prin care parlamentarii devin solidari cu românii cărora li s-au tăiat salariile și pensiile. Fals.
Practic, Ilie Bolojan nu taie nici un leu din veniturile deputaților și senatorilor. Aceștia vor primi în continuare indemnizațiile și diurnele la valorile integrale, de 12 – 15.000 de lei pe lună.
Se face economie, în schimb, de la banii pe care deputații și senatorii îi primesc pentru diferite cheltuieli lunare. Este drept că și parte din aceste sume ajung în buzunarele personale ale multora dintre, sub diferite forme. Din 2023, printr-o decizie pe care și-au aprobat-o signuri, parlamentarii pot cheltui jumătate din sumele forfetare fără să depună acte justificative. Cu alte cuvinte și-au dat derogare ca să facă evaziune fiscală legal.