Trecerea la euro schimbă economia Bulgariei. Ce arată primele date

În Bulgaria s-a încheiat prima lună de la introducerea euro, precum și perioada de circulație duală alături de leva. Datele disponibile oferă acum o imagine clară asupra modului în care se desfășoară tranziția monetară.

Până la 30 ianuarie 2026, aproape 75% din numerarul în leva aflat în circulație fusese deja retras din piață. Evoluția indică un progres constant și bine gestionat al procesului de conversie. Ritmul înregistrat confirmă respectarea obiectivelor stabilite inițial și este pe deplin aliniat cu așteptările autorităților.

Cum arată situația numerarului și ce urmează pentru prețuri

Odată cu intrarea în februarie, volumul de numerar în euro aflat în circulație a depășit pragul de 6,1 miliarde de euro. Estimările arată că această sumă ar urma să crească până la aproximativ 9–10 miliarde de euro. Creșterea este așteptată până la finalul primei luni în care plățile se realizează exclusiv în moneda unică, informează novinite.com.

Aceste niveluri sunt considerate suficiente pentru a acoperi cererea zilnică a economiei și pentru a menține stabilitatea tranzacțiilor în numerar. Retragerea bancnotelor și monedelor în leva continuă, însă specialiștii anticipează că volumul acestora nu va dispărea complet. După eliminarea a circa 90% din numerarul în leva, procesul de retragere va încetini vizibil. În această etapă, se estimează că 2–3 miliarde de leva ar putea rămâne neîncasate pe termen mai lung. Situația este explicată în principal de numerarul păstrat de populație și de existența unor cantități mari de monede.

Exemplele din alte state susțin această evoluție. În Croația, la trei ani de la adoptarea euro, o parte semnificativă de numerar se afla încă în afara sistemului. Era vorba despre bancnote în valoare de aproximativ 3 miliarde de kuna și monede de peste 1 miliard de kuna.

După stabilizarea circulației numerarului în euro și încheierea perioadei cu două monede, atenția s-a mutat inevitabil asupra dinamicii prețurilor.

Ce indică evoluția inflației și ce riscuri ascund bugetele publice

Primele date statistice din ianuarie 2026 conturează o încetinire clară a inflației, cu o creștere lunară de 0,7% și un avans mai accentuat al prețurilor din restaurante, de 1,6%. Evoluția este considerabil mai temperată decât în aceeași lună a anului trecut, când inflația ajunsese la 2%. Atunci, creșterea a fost alimentată în principal de majorări ale taxelor indirecte, inclusiv de modificările de TVA care au scumpit produsele de bază și serviciile de catering. La acestea s-au adăugat și ajustările operate la nivelul prețurilor reglementate.

Analiza pe principalele categorii (alimente, utilități, transport și restaurante) indică o temperare a creșterilor de prețuri. Presiunile inflaționiste au fost mai reduse în 2026 comparativ cu anul anterior.

Pe plan anual, inflația a coborât la 3,6%, de la peste 5% la finalul lui 2025, o scădere anticipată, determinată de efectul de bază generat de salturile de prețuri din ianuarie 2025. Tendința este confirmată și de metodologia europeană, inflația armonizată încetinind la 2,3%. Acest nivel plasează Bulgaria sub media înregistrată în aproape zece state din zona euro.

Cu toate acestea, dispariția presiunilor inflaționiste nu poate fi încă declarată. Datele lunare sugerează un impact moderat al trecerii la euro, estimat la până la 0,5%, rezultat în principal din efectele de rotunjire, vizibile mai ales în sectorul serviciilor. Acest fenomen este unul temporar. Totuși, el se suprapune peste riscuri structurale mai serioase, precum politica bugetară expansionistă, creșterea rapidă a salariilor și nivelurile record ale creditării.

În acest context, situația finanțelor publice capătă o importanță centrală. Execuția bugetului pe 2025 indică un deficit apropiat de pragul de 3%, calculat pe baza numerarului. Această imagine nu include însă plăți amânate și obligații ascunse, precum cheltuieli derulate prin Banca de Dezvoltare a Bulgariei sau investiții reportate.