Democrația nu mai convinge pe toată lumea. Tot mai mulți europeni spun că ar accepta un lider autoritar

Democrația nu mai convinge pe toată lumea. Tot mai mulți europeni spun că ar accepta un lider autoritar
Sursă Foto: freepik.com

Democrația nu mai este văzută de toți europenii ca fiind cea mai bună opțiune. Potrivit unui sondaj citat de POLITICO, unul din cinci respondenți spune că, în anumite circumstanțe, ar prefera o dictatură. Acest rezultat evidențiază o fisură tot mai vizibilă în încrederea publicului față de valorile democratice.

Cât de dezamăgiți au devenit europenii de propria democrație

Nemulțumirea față de modul în care funcționează democrația crește vizibil în mai multe țări europene. Tot mai mulți cetățeni privesc critic instituțiile parlamentare și rolul acestora.

Un sondaj realizat de institutul AboutPeople, la solicitarea think tank-ului Progressive Lab, scoate la iveală o schimbare de percepție în rândul populației. Rezultatele arată că o parte semnificativă dintre respondenți nu consideră extrema dreaptă o amenințare la adresa democrației.
Cercetarea a fost realizată în Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România și a fost publicată de POLITICO. Concluzia principală arată o problemă profundă, deoarece nu democrația ca principiu este respinsă, ci modul în care aceasta funcționează în practică. Cifrele sunt grăitoare. În Grecia, 76% dintre respondenți spun că sunt nemulțumiți de democrația din țara lor. În Franța, procentul este de 68%, iar în România ajunge la 66%. În Marea Britanie, 42% dintre oameni împărtășesc această frustrare. Și în Suedia, una dintre cele mai consolidate democrații europene, procentul este de 32%.

De ce sunt tot mai mulți europeni tentați de un lider autoritar

Rezultatele apar într-un context tensionat, în care partidele populiste și naționaliste câștigă tot mai mult teren în întreaga Europă. În țări importante precum Germania, Franța și Marea Britanie, formațiunile de extremă dreapta urcă constant în sondaje și influențează tot mai puternic agenda publică.

Politologul Dimitris Papadimitriou, profesor la Universitatea din Manchester, avertizează că diferențele clasice dintre regiunile Europei devin tot mai puțin relevante. În opinia sa, peisajul politic devine din ce în ce mai complicat. Potrivit acestuia, nici creșterea economică nu garantează încrederea în democrație, iar România este un exemplu relevant. Chiar și state bogate și stabile, precum Suedia, se confruntă cu o scădere a încrederii în instituții. În același timp, Franța și, într-o anumită măsură, Marea Britanie, traversează o perioadă dificilă. Grecia rămâne într-o situație fragilă, marcată de neîncredere și incertitudine.

Sondajul scoate la iveală și o tendință care dă de gândit. Aproximativ 22% dintre respondenți spun că, în anumite situații, ar prefera o dictatură. Alți 26% ar accepta un lider puternic chiar dacă acesta ar limita drepturile democratice. Cu toate acestea, majoritatea europenilor resping în continuare ideea unui regim autoritar. 69% spun clar că nu ar susține o astfel de conducere, semn că democrația rămâne, încă, opțiunea dominantă.

În cine mai au europenii încredere și pe cine resping

Nemulțumirea exprimată de europeni nu înseamnă o respingere totală a democrației, ci mai degrabă o revoltă față de modul în care funcționează sistemul actual. George Siakas, profesor asistent la Universitatea Democritus din Tracia, explică faptul că rezultatele sondajului reflectă o atitudine clară anti-elite și anti-establishment.

Cu alte cuvinte, oamenii nu contestă ideea de democrație, ci pe cei care o conduc și o reprezintă. În ceea ce privește încrederea în instituții, Uniunea Europeană se situează pe primul loc, însă cu un procent modest, de doar 43%. Mass-media inspiră încredere pentru 27% dintre respondenți, iar partidele politice se află la coada clasamentului, cu doar 24%.

În același timp, percepția asupra pericolului reprezentat de extrema dreaptă rămâne împărțită. Aproximativ o treime dintre cei chestionați nu consideră că ascensiunea acesteia ar reprezenta o amenințare pentru democrație. Distanța dintre alegători și partide este și ea tot mai evidentă. În Grecia, 55% dintre respondenți spun că nu se simt apropiați de partidul pe care l-au votat. În România, procentul este aproape la fel de mare, ajungând la 53%. Situația este similară și în Marea Britanie, Franța și Suedia, ceea ce confirmă o ruptură tot mai profundă între cetățeni și clasa politică.