Proiectul de lege privind prevenirea burnout-ului a fost respins în Senat. Ce măsuri propunea inițiativa pentru protejarea angajaților

Un proiect legislativ care urmărea recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale în mediul de lucru a fost respins în Senat. Inițiativa, promovată de reprezentanți ai USR, încerca să introducă măsuri pentru protejarea sănătății psihice a angajaților. Comisia pentru muncă din Senat a respins propunerea, iar sprijinul politic a venit doar din partea senatorilor USR și UDMR.

Ce prevedea legea privind prevenirea burnout-ului

Proiectul legislativ urmărea introducerea unui cadru oficial pentru recunoașterea epuizării profesionale și pentru prevenirea acestui fenomen în mediul de muncă. Inițiatorii considerau că legislația actuală nu oferă suficiente instrumente pentru identificarea și gestionarea acestor situații.

„Epuizarea profesională este un fenomen real și este o consecință care trebuie prevenită, cu orice preț. Inițiativa noastră asigura exact definirea și prevenția, dând încredere dialogului între angajatori și angajați pentru a implementa soluțiile cele mai potrivite fiecărui context în parte.

Constat că încă există rețineri în a recunoaște și a preveni fenomene legate de muncă. Din păcate, tot angajații, angajatorii și economia în general vor avea de suferit dacă nu există în legislație nicio definiție și niciun instrument cu privire la burnout”, a declarat Irineu Darău, ministrul Economiei.

Inițiativa propunea introducerea unor măsuri menite să încurajeze dialogul între angajatori și salariați, astfel încât problemele legate de suprasolicitare profesională să poată fi identificate și gestionate din timp.

Ce obligații ar fi avut angajatorii potrivit proiectului

Proiectul prevedea mai multe responsabilități pentru angajatori, printre care informarea anuală a angajaților despre riscurile asociate epuizării profesionale și despre metodele prin care aceasta poate fi prevenită.

În plus, documentul oferea posibilitatea ca salariații să beneficieze, total sau parțial, de sprijin financiar pentru servicii profesionale de consiliere psiho-emoțională, relatează Libertatea. Aceste servicii ar fi putut fi oferite pentru a sprijini angajații care se confruntă cu stres prelungit sau suprasolicitare la locul de muncă.

De ce susțin inițiatorii că legea era necesară

Autorii proiectului consideră că epuizarea profesională este un fenomen tot mai frecvent în organizații și că lipsa unor instrumente legislative complică prevenirea acestor situații.

„Sănătatea unei organizații începe cu sănătatea oamenilor care muncesc în ea și care, de multe ori, ajung să își piardă energia, motivația și sensul muncii. Burnout-ul nu este un moft și nici o boală inventată. Este un fenomen real, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, care afectează angajatul, productivitatea acestuia cât și pe ce a organizațiilor.

Prin această lege dorim să introducem un cadru minimal de prevenție și responsabilitate organizațională, fără a împovăra angajatorii prin costuri sau birocrație inutilă”, a spus Cynthia Păun, vicepreședinta comisiei pentru muncă din Senat.