Drepturile artiștilor în era inteligenței artificiale, pe masa Parlamentului European. Cum ar putea fi reglementată utilizarea conținutului creativ

Parlamentul European a adoptat recent o serie de recomandări prin care cere instituțiilor europene să găsească o soluție durabilă pentru protejarea drepturilor de autor în era inteligenței artificiale. Inițiativa vine în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de modul în care sistemele AI utilizează conținut creat de artiști.

Ce schimbări propune Parlamentul European

Documentul adoptat recomandă ca legislația europeană privind drepturile de autor să fie aplicată tuturor sistemelor de inteligență artificială care sunt disponibile utilizatorilor din Uniunea Europeană. Parlamentarii consideră că regulile trebuie adaptate pentru a ține pasul cu evoluția rapidă a tehnologiei.

Printre propunerile principale se numără crearea unui registru european gestionat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. Acesta ar urma să includă operele protejate folosite pentru antrenarea sistemelor AI, dar și artiștii care nu doresc utilizarea creațiilor lor.

Raportul mai prevede că firmele ar trebui să dezvăluie ce site-uri au fost analizate pentru colectarea datelor utilizate în dezvoltarea modelelor de inteligență artificială. Eurodeputații avertizează că lipsa acestei transparențe „ar putea fi echivalentă cu o încălcare a drepturilor de autor”, ceea ce ar putea atrage consecințe juridice pentru companii.

Ce spun eurodeputații despre protecția artiștilor

Parlamentarii europeni au subliniat că operele protejate prin drepturi de autor trebuie să fie „remunerate în mod echitabil”, în special având în vedere rolul major al industriilor creative în economia europeană.

Sectorul cultural și creativ contribuie cu aproape șapte procente la produsul intern brut al Uniunii Europene, motiv pentru care mulți legislatori consideră că protecția creatorilor trebuie consolidată.

„Inteligența artificială generativă nu trebuie să funcționeze în afara statului de drept”, a declarat eurodeputatul Axel Voss despre acest raport, încă din luna ianuarie. „Dacă operele protejate prin drepturi de autor sunt folosite pentru antrenarea sistemelor AI, creatorii au dreptul la transparență, certitudine juridică și o compensație corectă”.

În prezent, legislația europeană permite companiilor să utilizeze materiale protejate pentru activități de text și data mining, inclusiv pentru antrenarea sistemelor AI. Excepția apare atunci când creatorii își rezervă explicit drepturile asupra operelor, relatează Antena3.

Ce reacții a stârnit propunerea

Organizațiile care reprezintă sectorul creativ au salutat votul din Parlamentul European, considerând că acesta transmite un semnal politic important în favoarea protejării artiștilor.

„Acest vot se adaugă recunoașterii tot mai mari la nivelul UE a ceea ce este în joc. Inovația, echitatea și suveranitatea culturală trebuie să meargă mână în mână”, a declarat Adriana Moscoso del Prado, director general al GESAC.

Nu toate organizațiile susțin însă modificarea cadrului legislativ. Ann Becker, președinta Creativity Works!, o coaliție care reprezintă industriile creative, avertizează că noile obligații ar putea afecta dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială.

„Prioritatea ar trebui să fie acum implementarea și aplicarea completă a regulilor existente, nu schimbări legislative care ar putea slăbi protecțiile actuale și ar pune în pericol investițiile în cultură și creativitate”, a spus Ann Becker.

„Raportul neobligatoriu de astăzi transmite un semnal greșit inovatorilor și riscă să încetinească competitivitatea digitală a Europei pe scena globală”, a declarat Boniface de Champris,  responsabil pentru politici AI în cadrul Asociația Industriei Computerelor și Comunicațiilor (CCIA).