Întâlnire pentru drone sau scenariu deja scris? Cum a eșuat colaborarea cu cele 15 companii din Ucraina venite în România

Întâlnirea organizată în această săptămână în România a reunit 15 producători ucraineni de drone, alături de reprezentanți ai Guvernului, ai Ministerului Apărării și ai industriei naționale de apărare. Totuși, evenimentul pare să fi fost mai degrabă o formalitate decât un pas real spre colaborare.

Potrivit unor surse politice citate de G4Media, discuțiile nu au dus la o potrivire concretă între firmele românești și cele ucrainene pentru producția de drone. Mai mult, o altă sursă din domeniu susține că întregul demers a avut aerul unei acțiuni „de bifat”, în care deciziile erau deja conturate. În acest context, anumite companii, precum Romaero, ar fi fost deja alese pentru implementarea programului.

Contextul este unul important. România vrea să investească 200 de milioane de euro într-un parteneriat cu Ucraina pentru producția de vehicule aeriene fără pilot. Finanțarea urmează să vină prin mecanismul european SAFE („Security Action for Europe”). Acest program este dedicat dezvoltării industriei de apărare.

A fost această întâlnire un pas real spre colaborare sau doar un dialog fără rezultat

Este deja decis cine va implementa programul

Dincolo de cadrul oficial al întâlnirii, o persoană din domeniu apropiată acestor discuții susține că totul a avut aerul unei acțiuni prestabilite, „menită să bifeze un proces dinainte stabilit, cu companii deja alese să implementeze programul”. În acest context, principala favorită ar fi Romaero, indicată drept „marea câștigătoare” de către sursă. Totodată, la eveniment s-ar fi conturat și un posibil „consorțiu” al companiilor private de apărare, coagulat în jurul AVI Aircraft, asociată cu fostul ministru Radu Berceanu, și al firmei Autonomous Flight Technology. Acest hub ar putea oferi companiilor private un avantaj în competiția pentru proiectele finanțate prin programul european SAFE.

Oficial, întâlnirea din 1 aprilie, ora 17:00, de la Palatul Victoria, a fost prezentată ca un simplu exercițiu de tip B2B matchmaking în domeniul sistemelor pilotate de la distanță, desfășurat fără intervenția autorităților române și bazat exclusiv pe alegerea partenerilor de către companiile ucrainene. În practică însă, aceeași sursă susține că „activitatea a părut aranjată”, remarcând concentrarea companiilor ucrainene în jurul unor firme precum Romaero, care ar fi beneficiat recent de sprijin politic constant.

„Ucrainenii care au vorbit cu ei au plecat după, adică nu au fost interesați de alte companii”, a adăugat aceasta. Chiar și așa, sursa subliniază că Romaero nu ar putea implementa singură programele finanțate prin SAFE, fiind dependentă de parteneriate pentru a duce proiectele la capăt.

Cât de pregătite au fost companiile românești pentru aceste discuții

În paralel cu aceste evoluții, Romaero a făcut un pas important, semnând recent un memorandum de înțelegere strategic cu Orbotix Industries pentru dezvoltarea producției locale de sisteme aeriene fără pilot.

Cu toate acestea, surse din domeniu susțin că restul companiilor românești au intrat în întâlniri fără informații esențiale. Acestea nu ar fi fost informate din timp nici despre identitatea firmelor ucrainene participante, nici despre agenda discuțiilor. „Ucrainenii se uitau pe mese la numele companiilor românești și alegeau ei cu cine doreau să vorbească”, a explicat sursa.

La discuții au fost prezente numeroase companii românești, atât din sectorul de stat, cât și din mediul privat, printre care Aerostar, Autonomous Flight Technology, AVI Aircraft, Blue Space Technology, Carfil, Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații, IAR Ghimbav, Interactive Software, Optoelectronica 2001, Orbotix Industries, OVES Enterprise, Pro Optica, Qognifly Systems, Romaero, ROMARM și Starc4Sys.

Ce planuri are România pentru investițiile în producția de drone alături de Ucraina

România se pregătește să joace un rol important în noua strategie europeană de apărare. Uniunea Europeană i-a alocat aproape 16,7 miliarde de euro prin inițiativa SAFE, destinată reînarmării și consolidării industriei militare.

În acest context, ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că Bucureștiul vrea să direcționeze aproximativ 200 de milioane de euro către un proiect comun cu Ucraina pentru producția de drone.

Planurile nu sunt doar la nivel declarativ. La începutul lunii martie, liderii celor două țări au semnat o declarație de intenție care vizează fabricarea, pe teritoriul României, a unor sisteme de apărare dezvoltate de Ucraina, inclusiv vehicule aeriene fără pilot.