Piața muncii din România traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, iar tot mai mulți angajați se întreabă dacă să rămână la actualul loc de muncă sau să caute o schimbare. Potrivit unei analize, bazată pe date din rapoartele MKOR, Undelucram.ro și eJobs, o demisie este alimentată în principal de stagnarea salariilor, creșterea volumului de muncă și reducerea beneficiilor.
Salariul rămâne principalul motiv pentru care românii vor să schimbe jobul. Aproximativ 43% dintre angajați spun că sunt nemulțumiți de venitul actual, iar peste jumătate, adică 51%, se așteaptă ca salariile să rămână la același nivel în următorii doi ani. Percepția generală este că veniturile nu mai țin pasul cu scumpirile și cu costul real al vieții. Aproape 40% dintre angajați afirmă că salariul actual nu mai acoperă cheltuielile lunare, iar diferența dintre așteptările financiare și realitate devine tot mai greu de suportat.
Unul din trei angajați români intenționează să își schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, iar această tendință este în creștere constantă încă din 2023. Mai mult decât atât, alte date arată că până la 72% dintre români se gândesc la o schimbare profesională. Totuși, dorința de plecare se lovește de realitatea unei piețe instabile, în care oportunitățile sunt mai puține, iar angajatorii sunt mai prudenți.
Specialiștii explică faptul că actualul context economic, politic și geopolitic afectează puternic piața muncii. Multe companii, inclusiv din IT, trec prin reorganizări, reduceri de personal și optimizări de bugete, ceea ce restrânge semnificativ opțiunile pentru candidați.
„Sunt vremuri tulburi acum și politic, și geopolitic, și în piața muncii se resimte impactul. În momentul de față sunt multe companii care fac reorganizări și fac reduceri de personal din industria IT și nu numai. E o perioadă turbulentă, nici pentru companii nu este ușor în momentul de față și asta poate, desigur, să îngusteze plaja de opțiuni pe care un om competent poate să o aibă”, a explicat Rodica Obancea, specialist în managementul de carieră, pentru Libertatea.
Situația este confirmată și de datele oficiale privind șomajul. România a înregistrat în martie 2026 o rată a șomajului de 6,1%, ceea ce înseamnă peste jumătate de milion de șomeri. Segmentul cel mai afectat rămâne cel al tinerilor între 15 și 24 de ani, unde rata șomajului a ajuns la 28,2%.
Acest climat de incertitudine îi face pe mulți angajați să ezite înainte de a-și da demisia, chiar dacă sunt profund nemulțumiți de actualul loc de muncă.
De partea cealaltă, angajatorii transmit semnale de prudență. Doar 13% dintre companii spun că intenționează să ofere creșteri salariale semnificative, ceea ce confirmă faptul că majorările consistente vor fi excepții, nu regulă. În aceste condiții, mulți salariați ajung să simtă că muncesc mai mult fără să fie recompensați pe măsură, iar frustrarea se transformă rapid în intenție de plecare.
Pe lângă problema salariului, un alt motiv important pentru schimbarea jobului este deteriorarea condițiilor de muncă. Raportul MKOR descrie un adevărat „cocktail” periculos: volum de muncă în creștere, echipe mai mici și beneficii în scădere.
Trei din zece angajați spun că beneficiile oferite de companie s-au redus, moralul echipelor este tot mai slab, iar nivelul de stres și epuizare crește constant. Practic, mulți angajați simt că fac mai multă muncă pentru aceiași bani sau chiar pentru mai puține avantaje decât înainte.
În fața acestei realități, apare întrebarea esențială: demisie sau negocierea unei măriri de salariu? Datele arată clar că banii sunt principalul factor de decizie. Peste 60% dintre angajați ar pleca pentru un salariu mai mare, iar 31% spun că ar rămâne dacă ar primi o mărire salarială.
Pentru alții, contează și stabilitatea, posibilitatea de promovare sau flexibilitatea programului. Totuși, categoria cea mai vulnerabilă este reprezentată de angajații cu venituri mici și un nivel ridicat de nemulțumire: 29% dintre salariați sunt considerați „cu risc ridicat de plecare”.
Specialiștii recomandă însă prudență și o abordare strategică, nu o demisie impulsivă.
„Angajații își pot încerca norocul, să zic așa, dar, dacă pot, să o facă fără să plece de la jobul actual și să caute în paralel, să vadă ce opțiuni sunt pentru ei, să primească feedback din piață. Faptul că îți dorești nu înseamnă neapărat că ești și pregătit pentru o schimbare. Când ieși în piață și primești feedback, s-ar putea să vezi că poate trebuie să te mai perfecționezi și tu, poate e nevoie să-ți adaugi competențe noi, dacă ieși și explorezi”, a subliniat Rodica Obancea.
Căutarea în paralel, participarea la interviuri și feedbackul primit din piață pot arăta dacă momentul este potrivit pentru schimbare sau dacă este nevoie de perfecționare și competențe noi. Dorința de schimbare nu este întotdeauna suficientă; pregătirea reală pentru pasul următor este la fel de importantă.
Concluzia este clară: piața muncii din România se află într-un echilibru fragil. Deși nemulțumirea angajaților este mare și dorința de schimbare este tot mai prezentă, contextul economic face ca riscurile să fie mai mari decât în anii anteriori.
Pentru mulți români, cea mai sigură variantă nu este demisia imediată, ci testarea pieței și negocierea unei majorări salariale înainte de a lua decizia finală. În 2026, schimbarea jobului nu mai este doar o alegere profesională, ci o strategie de supraviețuire financiară.