Noi revendicări şi proteste ale „Vestelor Galbene” în mai multe oraşe din Franţa. Ce solicitări AU ADĂUGAT protestatarii pe listă

Câteva mii de „Veste Galbene” susţin noi proteste, de data aceasta îndreptate nu doar împotriva Guvernului, ci şi a Parlamentului, având loc ciocniri între demonstranţi şi poliție, relatează Le Parisien.

În pregătire pentru cel de-al 13-lea weekend de demonstraţii, pe Facebook au apărut mesaje care îndeamnă la continuarea protestelor până când „Macron și a 5-a Republică vor fi concediați!”

Le Parisien a raportat în jur de 4.000 de demonstranţi, care s-au concentrat în zone precum Champs-Elysées şi Champ de Mar (un parc din apropierea Turnului Eiffel), şi care ulterior au pornit în marş către Adunarea Naţională şi Senat.

De altfel, în apropierea Senatului au avut loc și ciocnirile cuforţele de ordine, rezultate cu 10 arestări.

Proteste au fost anunţate şi în Bordeaux, Toulouse şi Marseille.

Grosse bagarre intervention de la police #GiletsJaunes #Lyon @lyoncap #ActeXIII pic.twitter.com/F6ubGtQuQT

— Aimaro Valentin (@aimaro_valentin) February 9, 2019

Ce revendicări au demonstranţii

Deşi iniţial „Vestele Galbene” solicitau doar eliminarea taxei pe carburanţi, pe măsură ce protestele au continuat, s-a mărit şi lista de revendicări.

Astfel, printre numeroasele cereri ale „vestelor galbene” incluse în aşa-numita „Directivă a Poporului”, se numără: încheierea austerităţii, conceperea un sistem de asigurare socială pentru toţi angajaţii (inclusiv cei pe cont propriu), reformarea sistemului de pensii (într-o direcţie socialistă), creşterea indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, stabilirea salariului maxim la 15.000 de euro, forţarea companiilor private să crească numărul de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, închiderea şcolilor, maternităţilor, oficiilor postate şi companiilor feroviare private, şi multe altele.

Pe lângă acestea, în ultimele săptămâni au apărut şi revendicări legate de creșterea salariilor, de justiția fiscală, de stoparea reformării liceelor sau legate dreptul de a manifesta.

Aceasta din urmă a apărut după ce Adunarea Naţională a Franţei – una dintre cele două camere ale Parlamentului – a aprobat o lege care permite autorităţilor administrative (nu celor judiciare ca până în prezent) să emită interdicţii la proteste indivizilor pe care îi consideră un pericol pentru ordinea publică.