Vladimir Putin ar plănui anexarea unui nou teritoriu din Europa, după modelul aplicat cu succes în Pen. Crimeea, în 2014, și în Georgia, în 2008, relatează analiştii de la Oodaloop, care-l citează pe fostul preşedinte ale Georgiei, Mikheil Saakashvili.
Afirmaţiile fostului preşedinte georgian se bazează pe prevederile unui set de noi instrucţiuni recent publicat de Federaţia Rusă cu privire la navigaţia pe aşa-numitul Coridor Maritim de Nord – o rută comercială arctică.
Noile instrucţiuni fiind răspunsul Rusiei la „operaţiunile navale mai active în Arctica ale diverselor ţări străine”.
De fapt, exact această ultimă formulăde exprimare i-a adus aminte lui Mikheil Saakashvili de limbajul folosit de Rusia chiar înainte de declanşarea Războiului Ruso-Georgian în 2008 şi de anexarea Pen. Crimeea în 2014.
„Se pare că violările legilor şi normelor internaţionale ale lui Putin la periferia Rusiei nu mai şochează lumea”, a precizat fostul preşedinte georgian.
Potrivit lui Mikheil Saakashvili, preşedintele rus Vladimir Putin ar plănui anexarea unui stat care nu este membru NATO, întrucât nu se doreşte o confruntare directă cu Alianţa. Astfel, ar fi vizata o „enclavă îndepărtat arctica sau o mică insulă” aparţinând Finlandei sau Suediei – două state-membre UE, dar care nu sunt şi state-membre NATO.
Iar anexarea nu ar fi motivată de considerente strategice, ci de faptul că scade popularitatea lui Vladimir Putin în rândul populaţiei ruse.
![]()
Foto: Fostul președinte georgian, Mikheil Saakashvili (sursă foto: Facebook / Mikheil Saakashvili)
Suedia şi Finlanda, state neutre dar care colaborează cu NATO
În trecut însă, atât Suedia, cât şi Finlanda, au colaborat frecvent cu NATO, efectuând numeroase exerciţii militare comune. De fapt, gradul de interoperabilitate Suedia-NATO şi Finlanda-NATO este unul foarte ridicat. Prin urmare, nu poate fi exlusă o intervenţie NATO în favoarea oricăruia dintre cele două state sau chiar o aderare în regim de urgență, în cazul unei agresiuni ruseşti.
În plus, cu ocazia anexării Pen. Crimeea, în 2014, opinia publică din Suedia şi Finlanda cu privire la NATO a crescut o îmbunătăţire substanţială – lucru de aşteptat și în cazul unui eventual conflict cu Rusia.
Iar în 2015, Norvegia (membru NATO),Danemarca (membru NATO), Suedia şi Finlanda şi-au intensificat cooperarea militară pentru a contracara ameninţarea militară rusă.
![]()
Foto: Așa-numiții „micii omuleți verzi” cu care Rusia a efectat anexarea Pen. Crimeea (sursă foto: Wikipedia)
Ce se prevede în setul de instrucţiuni respectiv
Deşi în ultimii ani Federaţia Rusă a iniţiat un proces de militarizare a teritoriilor sale arctice, setul de instrucţiuni recent-publicat (şi invocat de Saakashvili) nu prevede decât o înăsprire a condiţiilor de navigare pe Coridorul Maritim de Nord.
Instrucțiunile cerstatelor care vor să trimită nave prin Coridor să-şi anunţe călătoria cu cel puţin 45 de zile înainte, să specifice numele navei, obiectivele ei, ruta, perioada de navigaţie, specificaţiile tehnice ale navei şi numele căpitanului. În plus, la bordul navelor vor trebui să existe şi piloţi maritimi ruşi. Există şi un set de sancţiuni aplicabile celor care nu se conformează noilor reguli.
Ce este Coridorul Maritim de Nord
Acesta este o rută maritimă care devine tot mai importantă pe măsură ce gheaţa arctică se topeşte tot mai repede. Coridorul reprezintă o alternativă mult mai rapidă rutelor comerciale tradiţionale dintre Europa şi China, care în momentul de faţă trecprin Canalul Suez sau ocolind Africa.
![]()
Foto: Rutele maritime arctice, Coridorul Maritim de Nord fiind cel din dreapta (sursă foto: Wikipedia)
Istoricul lui Mikheil Saakashvili cu Federaţia Rusă
Mikheil Saakashvili are un trecut de conflict direct cu Federaţia Rusă. El se afla la conducerea Georgiei când, în 2008, a izbucnit Războiul Ruso-Georgian. De-a lungul timpului, Mikheil Saakashvili a fost un promotor acerb al aderării Georgiei la NATO şi la UE (mai ales la NATO) pentru a asigura securitatea Georgiei în fața Federaţiei Ruse.
![]()
Foto: Tanc georgian distrus în localitatea Tskhinvali, în timpul Războiului Ruso-Georgian din 2008 (sursă foto: Wikipedia)