La trei ani după ce a iniţiat haosul legat de Brexit, David Cameron ‘își cere scuze’. După care a sugerat ideea unui al doilea referendum și a recunoscut că a fumat canabis

Fostul premier britanic, David Cameron a spus că „îi pare sincer rău” pentru problemele cauzate de referendumul pentru Brexit, şi l-a acuzat pe Boris Johnson că a minţit în timpul campaniei pentru Brexit, transmite Daily Mail, care citează un interviu acordat pentru The Times.

El a şi recunoscut că a doua zi după referendumul pentru Brexit i-a sunat pe Barack Obama şi pe liderii celorlalte state-membre UE şi le-a zis: „Îmi pare rău”.

„Nu am anticipat în totalitate puterea sentimentului care va fi eliberat, atât în timpul referendumului, cât şi după aceea, şi îmi pare sincer rău să văd țara pe care o iubesc atât de mult suferind o asemenea incertitudine şi diviziune în toţi aceşti ani”, a recunoscut David Cameron.

Cu toate acestea, el şi-a susţinut decizia de a organiza un referendum pentru Brexit pe motiv că a oferit Marii Britanii oportunitatea „să-şi renegocieze relaţia” cu Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, a precizat că supunerea la vot a apartenenţei de Uniune „nu a fost doar corectă şi făcută cu întârziere, ci şi inevitabilă”.

„Când mă gândesc la toate lucrurile care mi-au trecut prin minte şi la toate certurile pe care le-am avut cu colegii şi cu mine însumi, ajung la aceeaşi concluzie, că urma să avem un referendum”, a adăgat fostul premier.

De precizat că „renegocierea relaţiei cu UE” a fost făcută şi de alţi premieri britanici de dinainte (ex. Margaret Thatcher), însă niciunul dintre ei nu a pus vreodată problema ieşirii Marii Britanii din UE. De asemenea, niciun alt premier nu a supus o problemă ce ţine de securitatea naţională britanică votului unei populaţii cu o insuficienţă educaţie politică.

În plus, el l-a acuzat pe Boris Johnson de faptul că, într-un timp foarte scurt, a eşuat că premier. Şi l-a acuzat că a minţit atunci când a spus că apartenența Marii Britanii la UE costăsistemul britanic de sănătate 350 de milioane de lire sterline pe săptămână. Aceasta din urmă fiind una dintre numeroasele afirmaţii (ulterior dovedite şi mincinoase) utilizate de tabără pro-Brexit pentru a susține ideea ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Nu în ultimul rând, David Cameron l-a acuzat pe Boris Johnson de faptul că a susţinut campania pro-Brexit doar pentru a promova din punctul de vedere profesional – ceea ce s-a şi întâmplat de altfel.

De asemenea, el a criticat ideea unui Brexit fără acord: „Sincer, sper că aşa ceva nu se va întâmpla. Nu cred că este strategie care ar trebui urmată”.Dar a negat faptul că susţinut referendumul pentru Brexit doar pentru că partidul său (adică Partidul Conservator) să urce în preferinţele electorale.

Cu privire la un al doilea referendum pentru Brexit el a precizat că: „Nu cred că putem exclude posibilitatea pentru că suntem blocaţi. Nu spun că unul se va produce sau că ar trebui să se producă. Pur şi simplu spun că nu pot fi excluse posiblitati în momentul de faţă pentru trebuie să găseşti o modalitate să deblochezi blocajul”.

Foto: Fostul premierbritanic, David Cameron (sursăfoto: hepta.ro)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 11 Septembrie– O Curte de Apel din Scoţia a declarat suspendarea parlamentului britanic dreptilegală. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie– Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie– Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaîn Camera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.