Guvernul britanic a publicat propunerile de Brexit înaintate Uniunii Europene. Boris Johnson plănuieşte încălcarea unilaterală a ‘Acordului de la Belfast’ semnat cu Irlanda

Guvernul Marii Britanii a publicat lista de propuneri pe care le-a înaintat Uniunii Europene cu privire la Brexit, printre ele numărându-se şi o sugestie cu privire la granița dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză.

Astfel, Guvernul Boris Johnson sugerează:

1. Rămânarea Irlandei de Nord în Piaţa Unică Europeană;
2. Scoaterea Irlandei de Nord din Uniunea Vamală la capătul unei perioade de tranziţie;
3. Reimpunerea controalelor vamale la graniţa dintre Irlanda Nord şi Republica Irlandeză;
4. 0 serie de proceduri menite să reglementeze sistemul de controale vamale dintre Irlanda Nord şi Republica Irlandeză.

Cea mai problematică prevedere este cea a „scoaterii Irlandei de Nord din uniunea vamală şi reimpunerea controalelor vamale”. Deşi, tehnic vorbind, o astfel de propunere nu ar încălca legislaţia europeană (din moment ce Regatul Unit nu ar mai fi parte din UE), ea ar încălca, în mod unilateral, Acordul de la Belfast.

În plus, soluţiile oferite de guvernul britanic pentru rezolvarea problemei graniței dintre cele două Irlande sunt contradictorii. Asta pentru că, pe de o parte, materialul prevede reducerea la minimum a controalelor vamale dintre Irlanda Nord şi Republica Irlanda. Dar pe de altă parte, acelaşi material prevede că, de fapt, nici măcar nu este nevoie de controale vamale.

„Aceasta nu înseamnă că trebuie să se efectueze controale vamale și controale în apropiere sau la acea graniță (dintre cele două Irlande – n.r.). În schimb, facem o propunere care să asigure că nu vor exista controale vamale necesare asigurării regimurilor vamelor ale Mareii Britanii și Uniunii Europene”, se arată în material.

Într-o astfel de situaţie, se poate pune întrebarea de ce Boris Johnson a insistat pe ideea ieşirii Marii Britanii din Uniune din moment ce, tehnic vorbind, graniţa dintre cele două Irlande ar putea rămâne deschisă. În plus, Londra negociază cu Uniunea Europeană încălcarea unilaterală a unui tratat bilateral semnat tot de Londra cu unul dintre membrii Uniunii.

Propunerile au fost şi însoţite de un mesaj al lui Boris Johnson, adresat preşedintelui Comisie Europeană, Jean-Claude Juncker.

„Respectaţi decizia luată de populaţia Regatului Unit de a părăsi UE, în timp ce gestionaţi în mod pragmatic consecinţele acelei decizii în Irlandei Nord şi Irlandei”, a scris Boris Johnson.

Uniunea Europeană a precizat că va analiza propunerile „în mod obiectiv”.

Potrivit BBC, reprezentanţii guvernului britanic ar urma să intre, imediat, într-o perioadă de 10 zile de negocieri intense cu Uniunea Europeană cu scopul de a se face un acord finală până la data de 17 octombrie, atunci când este programat un summit UE. Tot Londra a dat şi un ultimatum Uniunii, potrivit căruia nu va mai negocia dincolo de dat de 31 octombrie – atunci când, teoretic, ar trebui să aibă loc Brexitul.Ultimatumul este, însă, imposibil de pus în practică întrucât Boris Johnson nu poate părăsi Uniune Europeană fără un acord. Prin urmare, este nevoit să negocieze.

Propunerile publicate miercuri vor trebui și aprobate de Adunarea Irlandei de Nord (un fel de parlament regional). Lucru puţin probabil dat fiind faptul că se prevede reimpunerea de controale la graniţă.

Foto: Michel Barnier, negociatorul-sef al Uniunii Europene pentru Brexit (sursă foto: hepta.ro)

De ce ar încălca propunerile lui Boris Johnson prevederile Acordului de la Belfast

În momentul de față, statutul graniței dintre Irlande de Nord şi Republica Irlandeză este reglementat atât de legislaţia europeană, cât şi de „Acordul de la Belfast” (supranumit şi „Acordul din Vinerea Mare”). Amândouă prevăd eliminarea controalelor la graniţă.

În situaţia unui Brexit, legislaţia europeană nu s-ar mai aplica, însă „Acordul de la Belfast” ar rămâne în vigoare întrucât a fost semnat doar în mod bilateral, între Marea Britanie și Republica Irlandeză.

Iar în situaţia în care Regatul Unit ar reinstitui controalele la graniţa cu Republica Irlandeză, atunci Londra ar încălca unilateral Acordul de la Belfast, ceea ce ar fi un gest mai degrabă caracteristic Federaţiei Ruse decât Marii Britanii.

Planul de Brexit propus de guvernul Boris Johnson poate fi citit integral AICI.

Sursă foto: Facebook / Boris Johnson

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
  18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie– Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie– Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaîn Camera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.