„Marea schismă” a lumii ortodoxe: Patriarhia Rusiei rupe comuniunea cu Arhiepiscopul de Atena, după decizia elenilor de a recunoaște autocefalia Bisericii Ucrainei

Biserica Ortodoxă a Rusiei a încetat cu comuniunea Arhiepiscopul de Atena, Ieronim, liderul ortodoxiei din Grecia, după ce elenii au recunoscut autocefalia Biserice Ortodoxe a Ucrainei, potrivit orthodoxie.com.

Astfel, duminică, în timpul liturghiei prezidate de Preafericitul Părinte Kirill, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, nu a menționat numele Arhiepiscopului de Atena pentru primatele Bisericilor Ortodoxe locale.
Kievul a încercat să-și separe Biserica Ortodoxă de Moscova și să-și impună autocefalia odată cu izbucnirea conflictului separatist din estul Ucrainei. Totuși, această decizie nu a generat un consens total în lumea ortodoxă.

Chiar Biserica Ortodoxă Română anunța, în februarie, că refuză să recunoască, cel puțin pentru moment, decizia Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Sfântul Sinod al BOR se reunea într-o ședință de lucru, sub președinția Preafericitului Patriarh Daniel, și anunţacă va exprima ulterior poziția sa oficială în privința situației din statul vecin.

Membrii celui mai înalt for biserices din România le explicau omologilor ucraineni că BOR ține seama cu prioritate de conservarea etno-lingivistică a românilor din Ucraina, în condițiile în care există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord.

„Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei. Este necesară o consultare reală a acestor ortodocși români, care sunt preocupați de păstrarea identității lor etnice şi lingvistice. În acest sens, este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statutului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română. S-a menționat faptul că, în România, funcționează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990”, arăta comunicatul.

Mai mult decât atât, BOR a reluat un punct de vedere pe care și-l exprimase anterior, atunci când a recomandat ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscova să ajungă, prin dialog, la un consens, prin păstrarea unității de credință.