Parlamentul European: ‘Venezuela este un stat comunist. Uniunea Europeană trebuie să încheie regimul lui Nicolás Maduro’

Venezuela se confruntăcu unul dintre cele mai mari exoduri din istoria recentă, aproximativ 4,5 milioane de persoane fugind deja din ţară, motiv pentru care Uniunea Europeană nu trebuie să mai fie inutilă și să garanteze întoarcerea democraţiei în Venezuela, prin înlăturarea preşedintelui Nicolas Maduro și prin impunerea de sancțiuni selective,s-au numărat printre mesajele grupurilor parlamentare din cadrul Parlamentului European, transmise miercuri seară.

„Peste 20% din populaţie suferă de malnutriţie, 25% depide de asistenta umanitară. Exista deficit de electricitate şi apa. (…) Uniunea Europeană şi-a extins sprijinul umanitar. Am oferit peste 170 de milioane de euro asistenta din 2018 încoace. Suntem cel mai mare donator umanitar din această ţară”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politicăde Securitate.

El a vorbit, însă, şi de masiva migraţie a populaţiei venezuele, una dintre cele mai mari din istoria recentă.

„Este vorba de cea mai importantă deplasare de populaţie din istoria mondială. peste patru milioane de persoane din Venezuela au plecat deja (…) şi cifra ar putea creşte până la cinci milioane până la sfârşitul anului viitor. Venezuela este o ţară bogată, în ciuda sărăciei în care şi-a aruncat propria populaţia. (…) Cu siguranţă ar putea să contribuie la alinarea suferinţei lor. Singura soluţie reală pentru criza poate fi obţinută printr-o soluţie polticia din Venezuela”, a adăugat Josep Borrell, care este vicepreședinte al Comisiei Europene.

Ulterior, membri Parlamentului European au făcut referire la eforturi de reprimare a opoziţie politice, desfăşurate în ultimele zile la comanda lui Nicolas Maduro.

„Tentaculele dictatorului Maduro încearcă să anihileze ultmele rămăşiţe ale democraţiei din Venezuela. (…) Este clar că acest vuvern se transformă într-o marionate a unor puteri tiranice. (…) Nerespectarea demintatii poporului a dus la emigrarea a 4.500.000 de locuitori”, a precizat reprezentantul grupului Grupul Partidului Popular European (PPE).

O parte a parlamentarilor europeni, printre care şi fostul preşedinte al Parlamentului European, Antonio Tajani, au acuzat organismele Uniunii Europene pentru faptul că nu iau măsuri concrete pentru sancţionarea lui Nicolas Maduro sau că, prin inacţiune, sunt complice cu regimul Maduro.

Alţi parlamentari au caracterizat UE drept „inutilă” pentru modul în care acţionează în cazul Venezuelei.

„82% din populaţie nu are acces la apă şi curent, 32% din populaţie nu are acces la alimente, 11 milioane de venezueleni au nevoie de ajutor umanitar, 35% din totalul populaţiei are nevoie de ajutoare. Se vorbeşte de un exod fără precedent, unul dintre cele mai mari din istoria planetei. Facem apel la Comisia să intervină. ONU vobeste de două miliarde (de euro – n.r.) pentru nevoile venezuelenilor. Cerem să vedem care este realitatea cu care se confrunta refugiaţii venezueleni. Solicităm să nu fie pedepsită (Venezuela – n.r.) cu sancţiuni care vizează toată populaţia”, a adăugat reprezentantul Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor şi Democraților din Parlamentul European (S&D)

„4,6 milioane de venezueleni nu au avut de ales decât să fugă din ţară. Estimările arată ca pe termen lung, cifrele ar putea ajunge până la opt milioane, cu mult peste cele din Siria. Ceea ce se întâmplăîn Venezual este o nenorocire, mai ales că putea fi evitată. Criza este rezultatul politicilor regimului. (…) UE trebuie să continue să ofere tot sprijinul necesar pentru a atenua criza umanitară. Cel mai bun lucru pe care UE îl poate face este sancţionarea selectivă a celor care se fac vinovaţi pentru criză”, a spus reprezentanta Grupului Renew Europe.

Foto: Bărbat subnutrit din Venezuela (sursă foto: hepta.ro)

Poziţia Parlamentului European, complementară celei a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU)

În luna iulie, un raport conceput de Organizaţia Naţiunilor Unite arată faptul că autorităţile venezuelene au folosit strategii de terorizare e a populaţiei şi că au ucis, fără procese prealabile, un număr „şocant” de oponenţi, totul cu scopul păstrării puterii.

Potrivit declaraţiile de la acea dată ale Comisarului ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, oponenţii regimului Maduro sunt arestaţi şi împuşcaţi, iar locul faptei este ulterior schimbat pentru a da impresia că victima s-a opus poliţiei.

Doar în 2018, ar fi fost ucise 5.287 de persoane pentru „rezistenţa la autoritate”, iar în primele cinci luni ale lui 2019 au fost ucise alte 1.569 de persoane. Această ultimă cifră fiind dată chiar de către guvernul venezuelean – prin urmare poate fi văzută cu o oarecare doză de scepticism.

Acelaşi raport făcea referire, însă, şi la problemele serviciilor medicale şi la cele de aprovizionare cu care populaţia venezuealeana se confruntă. Concluzia fiind că, în medie, populaţia trebuie să stea la coadă 10 ore pentru a obţine mâncare. În plus, aprovizionarea spitalelor este foarte precară, existând lipsa de personal, de provizii, de medicamente şi de electricitate. Din cauza acestor lipsuri, în doar patru luni au murit alte 1.557 de persoane.

Pe cale de consecinţă, ONU a făcut apel la regimul Maduro (cu o recunoaştere internaţională tot mai redusă) să oprească „gravele violări ale drepturilor economice, sociale, civile, politice şi culturale”.

De asemenea, potrivit unui alt raport ONU, până acum, din cauza condiţiilor de viaţa tot mai precare, au plecat din Venezuela aproximativ patru milioane de persoane. Majoritatea au emigrat în ţările învecinate Venezuelei, în Statele Unite sau în Spania.

Foto: Preşedintele contestat al Venezuelei Nicolás Maduro (sursă foto: Twitter / Nicolás Maduro)

Cum s-a apărat Nicolás Maduro în fața acestor acuzații

Regimul lui Nicolás Maduro încă nu a dat replică ONU cu privire la raport.

Cu Nicolás Maduro la conducerea Venezuelei, ţara a intrat într-o criză economică, politică şi socială fără precedent, atât în istoria ei, cât și în cea Americii de Sud.

De asemenea, mandatul de preşedinte al lui Nicolás Maduro a fost presărat cu numeroase acuzaţii corupție sistemică, de arestări abuzive, de tratament abuziv al oponenţilor politici, precum şi de uciderea a sute de protestatari în timpul masivelor demonstrații din urmă cu câțiva ani.

Iar în ultimele luni, pe fondul blocării deliberate a ajutoarelor umanitare trimise de Statele Unite, Armata venezueleană a suferit un număr tot mai mare de dezertări (prepoderent în rândul militarilor cu rang inferior).

În schimb, Nicolás Maduro a pus problemele economice ale ţării pe seama sancţiunilor economice impuse de Statele Unite. Asta deşi, tot Maduro a fost cel care a aplicat o serie de măsuri dezastruoase pentru economia de tip socialist a Venezuelei – precum triplarea salariilor bugetarilor, decizie ce a crescut şi mai mult inflaţie.

Paradoxal este şi faptul că Venezuela deţine cea mai mare rezervă de petrol din lume. Şi chiar dacă este vorba de un petrol de o calitate inferioară celui din Libia, de exemplu, el tot ar fi mai mult decât suficient să acopere necesităţile de consum ale ţării.

Foto: Imigranţi venezueleni dintr-o tabără din Columbia (sursă foto: hepta.ro)