Economia Rusiei, răpusă de coronavirus: Veniturile au înregistrat cea mai mare scădere din 1998 până în prezent

Veniturile Rusiei au înregistrat, în al doilea trimestru din acest an, cea mai mare scădere din 1998 până în prezent, în contextul în care țara s-a confruntat simultan cu epidemia de coronavirus și prăbușirea cererii de petrol. Prăbușirea veniturilor urmează unor ani întregi de stagnare sau chiar scădere a standardului de viață, una dintre marile provocări ale președintelui Vladimir Putin. Contextul generat de criza COVID-19 i-a subminat lui Putin capacitatea de a furniza creștere economică și bunuri publice, elemente-cheie care au asigurat până acum stabilitatea regimului. Recent, însă, în urma unui referendum asupra căruia planează serioase suspiciuni, Vladimir Putin s-a asigurat că rămâne ”țar” până în 2036. Va avea atunci 84 de ani.

Veniturile Rusiei continuă să scadă, pe fondul epidemiei de coronavirus

Veniturile Rusiei au înregistrat, în al doilea trimestru din 2020, cea mai mare scădere din 1998, economia celui mai mare exportator de energie din lume suferind o dublă lovitură: epidemia de coronavirus și prăbușirea cererii de petrol la nivel mondial, informează Bloomberg.

Veniturile reale disponibile au scăzut cu 8% între aprilie și iunie, comparativ cu perioada similară a anului trecut, a anunțat, vineri, Serviciul Federal de Statistică. Datele pe primul trimestru, care anterior anunțau o scădere a acestor venituri, au fost revizuite până la o creștere de 1,2 puncte procentuale.

„Situația veniturilor indică multe problemele. Dacă acestea nu încep să crească, s-ar putea ca economia să nu-și poată reveni”, a susținut Evgeny Nadorshin, economis șef la PF Capital în Moscova.

Veniturile Rusiei au scăzut cu 8% în T2 din 2020. În T4 din 2008, pe timp decriză economică, scăderea era de 6 puncte procentuale:

Foto: Captură Bloomberg

Prăbușirea veniturilor urmează unor ani întregi de stagnare sau chiar scădere a standardului de viață și este una dintre marile provocări cu care se confruntă peședintele rus Vladimir Putin, în contextul în care tocmai și-a pregătit terenul pentru încă 20 de ani de conducere.

Izbucnirea epidemiei e coronavirus a dat peste cap un plan de cheltuieli pe proiecte sociale, iar îndeplinirea așa-numitelor Programe Naționale cel mai probabil va fi amânată până în 2030.

Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 7,7% în iunie, după o prăbușire de 19 puncte procentuale în aprilie. Salariile, în mai, au crescut cu 1%, după ce scăzuseră cu o lună înainte. Șomajul a crescut în iunie la 6,2%, față de 6,1% cât era în mai.

Producția industrială s-a contractat în iunie pentru a treia lună la rând, deși restricțiile impuse în contextul epidemiei au fost ridicate în multe regiuni ale Rusiei. Aceasta a scăzut cu 9,4 față de anul trecut, după o scădere de 9,6% în mai.

„Ce era mai greu a trecut, dar cererea va crește doar când virusul va fi ținut sub control. Chiar și atunci, vulnerabilitățile în ceea ce privește venituri probabil se vor vedea în consum”, a declarat Scott Johnson, economist al Bloomberg.

Potrivit Băncii Mondiale, economia Rusiei s-ar putea contracta cu 6% anul acesta.

De ce criza COVID-19 e altfel decât celelalte pentru Vladimir Putin

Maria Snegovaya, Denis Volkov și Stepan Goncharov notau recent, într-un articol pentru Foreign Policy, că epidemia de coronavirus l-a adus pe Vladimir Putin în fața unor noi provocări.

Noul context creat de COVID-19 i-a subminat lui Putin capacitatea de a furniza creștere economică și bunuri publice – două elemente-cheie care au asigurat până acum stabilitatea regimului.

Deocamdată, situația economică a Rusiei poate fi comparată cu cea din 2008. Dar precedentele crize au avut loc când Putin era în vârful popularității. De data aceasta, pandemia a lovit în contextul în care sprijinul pentru liderul rus deja se erodează de ani buni, iar Armata a devansat Administrația prezidențială, devenind cea mai de încredere instituție.

Totul, în contextul în care mai bine de 40% din ruși se bazează acum pe internet și pe rețelele sociale pentru informare, ceea ce contrabalansează controlul lui Putin asupra media tradiționale.

Vladimir Putin, ”țar” până în 2036

Recent, rușii au fost chemați laun referendum privind modificarea Constituției. 77,9% dintre alegători au aprobat pachetul de amendamente susținut de Kremlin.

Una dintre schimbări îi permite lui Putin să rămână la putere până în 2036. În forma precedentă a Legii Fundamentale din Rusia, acesta nu mai avea voie să candideze la funcția supremă în stat după ce îi expiră, în 2024, actualul mandat.

De asemenea, șeful statului are de acum noi prerogative, cum ar fi numirea şi destituirea judecătorilor.

Totodată, noua Constituție include indexarea pensiilor, „credinţa în Dumnezeu” şi definiţia căsătoriei ca uniune între un bărbat şi o femeie.