Uniunea Europeană, în criză fără precedent din cauza Ungariei și a Poloniei. „Toată lumea știe că suntem într-un punct mort”

Ungaria și Polonia au blocat planul istoric de redresare economică post-COVID și bugetul multianual al UE (1,82 trilioane de euro), declanșând astfel ceea ce mai mulți oficiali de top și diplomați au catalogat drept o criză instituțională deocamdată fără ieșire.

Acesta va fi principalul subiect de discuție joi, la videoconferința șefilor de stat și de guvern din UE, dar există infime șanse să se ajungă la un acord, și asta în contextul în care Europa se confruntă cu al doilea val al epidemiei, iar numeroase state sunt în faze diferite de carantină, cu economii parțial paralizate.

Deși atât Budapesta, cât și Varșovia au blocat planul, mulți oficiali și diplomați dau vina mai ales pe premierul ungar Viktor Orban, care de multe ori s-a pronunțat împotriva Uniunii și a instituțiilor sale, notează Politico.

Oficial european, după ce Ungaria și Polonia au blocat planul UE de redresare economică: Suntem într-un punct mort

„Toată lumea știe că suntem într-un punct mort. Suntem la o răscruce de drumuri și nimeni nu știe încotro ne îndreptăm. Tot ce știm e că întregul pachet de redresare nu poate fi aprobat atât timp cât nu-i avem pe unguri de partea noastră. Vom continua negocierile, dar, la un moment dat, ungurii vor trebui să pună cărțile pe masă. Altfel, suntem în mare rahat”, a spus un oficial, pentru Politico.

Ungaria și Polonia s-au folosit de drepul de veto și au blocat programul de redresare economică, nemulțumite că acordarea banilor europeni a fost condiționată de respectarea principiilor statului de drept. Luni, ambasadorii UE au reușit, totuși, să aprobe acest mecanism, deoarece nu era nevoie decât de majoritate calificată.

Oficiali europeni au precizat că zeci de milioane de euro sunt alocate chiar Ungariei și Poloniei, prin urmare încăpățânarea liderilor politici de la Budapesta și Varșovia îi va afecta chiar și pe cetățenii celor două state. Ambele sunt privilegiate, primind fonduri europene consistente, și ambele au fost puternic lovite de al doilea val al epidemiei.

Oficiali și diplomați au mai susținut că premierul ungar Viktor Orban s-a ținut tare pe poziții chiar și după discuții cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele Consiliului, Charles Michel, și mai mulți lideri din Franța, Italia, Spania și Portugalia, țări de asemenea puternic lovite de pandemie.

Unii diplomați consideră că acum UE plătește pentru faptul că liderii săi nu au tranșat această problemă la summit-ul din iulie, când s-au împărțit banii din fondul de recuperare și din bugetul multianual.

„Ăsta nu e sfârșitul poveștii. Intrăm acum în faza politică. Dar dacă această stare de paralizie continuă, riscăm să ne trezim cu un buget foarte mic, bani doar pentru cheltuielile esențiale și niciun angajament pentru fondurile structurale și politica externă”, a explicat un diplomat din cadrul UE.

De ce Ungaria și Polonia au blocat planul UE de redresare economică

„Nu există un criteriu obiectiv sau o definiție clară a ce înseamnă principiile statului de drept, prin urmare nu poți să le folosești ca instrumente într-un mecanism de sancționare. Această politică a șantajului e o tactică iresponsabilă și foarte dăunătoare din partea Parlamentului European și a unor state membre. Nu e treaba noastră să găsim o soluție la această problemă”, a explicat ministrul ungar al Justiției, Judit Varga.

O poziție similară au avut și liderii de la Varșovia.

„Această chestiune va arăta clar dacă Polonia are suveranitate în ochii Uniunii Europene sau va fi înrobită politic și instituțional. Nu e vorba aici despre statul de drept, ci despre înrobire politică și instituțională”, a insistat Zbigniew Ziobro, ministrul polonez al Justiției

Liderii UE, în fața unor negocieri extrem de dificile

Iar opțiunile chiar sunt limitate, precizează Politico.

Chiar dacă liderii celorlalte 25 de state vor fi dispuși să cedeze, bugetul multianual va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European, acolo unde s-au dat lupte grele tocmai pentru mecanismul de condiționare contestat acum de Ungaria și Polonia.

Și chiar dacă în Consiliul European s-ar ajunge la un acord cu Polonia și Ungaria, parlamentele naționale ale celor două țări vor avea și ele șansa de a da un veto planului de redresare, punând astfel o presiune în plus pe negociatori. Iar dacă în cadrul discuțiilor se vor face prea multe concesii celor două țări, parlamentele altor state, precum Finlanda, s-ar putea să nu mai voteze programul.

Iratxe García, lider în Parlamentul European, crede că premierul Ungariei, Viktor Orban, chiar se distreză

Deși atitudinea Ungariei și Poloniei nu a venit deloc ca o surpriză, ea a stârnit furia politicienilor și a opiniei publice deopotrivă.

Ministrul german pentru Afaceri Europene, Michael Roth, a declarat că statele nu ar avea motive să se opună mecanismului de condiționare decât dacă intenționează să încalce statul de drept: „Dacă aderi la principiile statului de drept, chiar nu ai de ce să-ți faci griji”.

Clément Beaune, omologul francez al lui Roth, a precizat, la rândul său, că se poate ajunge la un acord, dar Parisul nu va ceda și va susține în continuare mecanismul de condiționare.

„Blocarea bugetului UE e o nedreptate față de toți cetățenii europeni și nu face decât să-i afecteze pe acești oameni, inclusiv pe polonezi și unguri”, a subliniat Iratxe García, șefa grupului socialist din Parlamentul European.

Ea a mai precizat că premierului ungar Viktor Orban, în schimb, pare să-i convină de minune această situație: „Drama asta e parte din negociere și o știe foarte bine. Cu cât vorbim mai mult despre el, cu atât îi place mai tare”.