Bulversare totală pentru șoferii români.
Comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor au avizat favorabil, anul trecut, proiectul de lege pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier, care prevedea, printre altele, că prezenţa maşinilor de poliţie cu radar trebuie presemnalizată prin panouri, cu 500-1.000 de metri înainte.
„Maşinile de poliţie cu radar sau poliţistul cu radar de tip pistol trebuie presemnalizaţi cu un panou afişat cu 500-1.000 de metri înainte pe sensul de mers”, prevedeau modificările adoptate de comisii.
BOMBĂ LA ASIA EXPRESS! GINA PISTOL, PRINSĂ ÎN FAPT! A FĂCUT RAVAGII ÎN SPATELE CAMERELOR DE FILMAT! SMILEY, ÎN STARE DE ȘOC
O altă modificare prevedea că, pe lângă faptul că maşinile de poliţie trebuie să fie inscripţionate cu însemnele Poliţiei Române, acestea trebuie să fie poziţionate vizibil.
Comisiile din Camera Deputaţilor mai deciseseră că dispozitivele radar de tip pistol nu pot fi folosite la mai mult de zece metri de maşina de poliţie, scrie digi24.ro.
Guvernul a anunţat că nu susţine această iniţiativă.
Proiectul de lege a fost iniţiat de către deputatul PNL Florin Roman, iar cu propuneri de modificări au contribuit şi parlamentari ai PSD şi UDMR.
„Iar o să sară deontologii de doi metri. Raport final pe proiectul de lege privind interzicerea radarelor ilegale. Nu a radarelor legale. Acestea trebuie semnalizate aşa cum se întâmplă în toată lumea civilizată şi unde implementarea legilor similare a dus la scăderea numărului de victime din accidente rutiere. Avem mulţi decedaţi pe şosele în primul rând că avem drumuri proaste. Apoi neatenţia la volan şi consumul de alcool. Ceea ce este în prezent nu e în regulă. Prevenţia trebuie să devină prioritară! Acolo unde sunt machete cu maşini de poliţie, numărul accidentelor soldate cu victime scade. În paralel au crescut amenzile pentru cei care nu respectă regulile în trafic!”, a scris, la acel moment, Florin Roman, pe pagina sa de Facebook.
Proiectul de lege cu aceste modificări ale Codului Rutier a ajuns pe masa Curții Constituționale a României (CCR), care l-a declarat, în iulie, neconstituțional.