Transformarea digitală pătrunde tot mai adânc în sistemele fiscale europene, aducând cu ea o nouă eră a transparenței și a controlului automatizat. Administrațiile din Uniunea Europeană folosesc deja algoritmi capabili să scaneze internetul și rețelele sociale pentru a verifica dacă veniturile declarate corespund cheltuielilor reale. Fenomenul, aflat în plină expansiune, anunță o fiscalitate tot mai automatizată și mai puțin dependentă de intervenția umană.
Inteligența artificială nu mai este exclusiv domeniul companiilor private. Ea a devenit parte integrantă a aparatului fiscal european.
Adrian Luca, prim-vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali (CCF), a explicat această schimbare cu prilejul Zilei Profesiilor Liberale din România: „Fiscalitatea nu ne plictisește niciodată și, mai nou, Inteligența Artificială schimbă nu numai profesiile liberale, ci și Fiscul”.
Potrivit lui Luca, administrațiile fiscale din mai multe state europene sunt deja în plin proces de digitalizare. Obiectivul este clar: crearea unui sistem complet automatizat, capabil să identifice în timp real riscurile și neconcordanțele fiscale.
Finlanda reprezintă, potrivit oficialului CCF, exemplul cel mai avansat în acest domeniu. „Dacă ar fi să dau exemplul unei administrații fiscale extraordinar de eficientă, ar fi cea din Finlanda. Până cel târziu în 2030, ei vor avea un ecosistem complet automatizat. Vor ști în timp real ce se întâmplă cu fiecare tranzacție. Nu vor mai avea nevoie de raportări separate”, a explicat Luca.
Finlanda investește masiv în infrastructură digitală, eliminând birocrația și erorile umane. În noul sistem, fiecare tranzacție economică este automat înregistrată de algoritmi, fără ca cetățenii să mai depună declarații suplimentare.
Transformarea digitală merge însă mult mai departe. „Algoritmii administrațiilor fiscale din UE au ajuns să facă lucruri pe care acum doi ani le consideram imposibile”, a subliniat Luca.
El a explicat că unele administrații pot deja scana internetul în funcție de numele contribuabilului. „Scanează internetul, intră pe profilul de Instagram, LinkedIn sau pe site-urile de vânzări și compară ceea ce a cheltuit persoana respectivă cu veniturile declarate”, a detaliat el.
Mai mult, sistemele pot analiza conexiunile dintre personae și pot detecta eventuale legături de afaceri nedeclarate. „Scanează rețelele de socializare ca să vadă dacă mă cunosc cu o anumită persoană și dacă avem relații de afaceri, dacă am făcut tranzacții sau am transferat bani între noi, în așa fel încât să determine cercul de interese. Ba chiar prezice comportamente”, a adăugat prim-vicepreședintele CCF.
Digitalizarea nu transformă doar Fiscul, ci și relația dintre contribuabili și consultanții lor. Potrivit lui Luca, clienții încep să folosească inteligența artificială pentru a analiza activitatea profesioniștilor fiscali.
„De șase luni de zile clienții ne verifică pe noi folosind AI. Mai mult decât atât, ne spun că poate am uitat un unghi de abordare sau că este posibil să nu fi luat ceva în considerare”, a declarat acesta.
Aplicațiile inteligente pot completa astăzi declarații fiscale în mai puțin de un minut. Totuși, momentul critic apare atunci când algoritmii indică un risc fiscal ridicat. „Clientul va veni la noi în momentul în care algoritmii administrației spun că există un risc fiscal de 78% să urmeze o inspecție. Atunci va veni panicat și va avea nevoie de cineva să-l liniștească. În acel moment va trebui să-i explicăm de ce are un risc fiscal atât de mare, iar AI nu poate face acest lucru. AI nu poate aprecia”, a spus Luca.
Luca consideră că deși inteligența artificială devine tot mai puternică, interpretarea umană rămâne esențială. „În cazul avocaților, există softuri AI care scanează mii de pagini de jurisprudență, dar cine pledează în fața judecătorului? Cine înțelege drama din spatele paragrafelor? La notari, blockchain înregistrează proprietăți, dar cine-i împacă pe moștenitori?”, a întrebat retoric oficialul.
Prin urmare, rolul consultantului fiscal se redefinește: el devine interpretul contextului și mediatorul între algoritm și realitatea economică.
Tema viitorului fiscal va fi analizată pe larg în cadrul Summitului de Fiscalitate și Tehnologie, organizat de Camera Consultanților Fiscali pe 11-12 noiembrie 2025, la București. Evenimentul va reuni reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Ministerului Finanțelor, ai ANAF și ai mediului de afaceri, relatează Capital.ro.
„Toți jucătorii importanți vor fi acolo, de la Comisia Europeană la mediul de afaceri. Este momentul să discutăm deschis despre cum va arăta Fiscul viitorului și despre locul pe care îl va avea omul în această ecuație digitală”, a concis Adrian Luca.