În 2026, regulile privind indemnizația pentru creșterea copilului rămân un subiect de interes major pentru părinții care se pregătesc de venirea pe lume a unui nou-născut. Cadrul legal stabilește condiții clare de eligibilitate, documente precise și termene stricte, dar și limite de calcul care influențează suma finală primită.
Indemnizația poate fi solicitată atât de mamă, cât și de tată, cu condiția respectării cerințelor legale aplicabile concediului de creștere a copilului. Beneficiari sunt părinții care, în cei doi ani anteriori nașterii, au obținut venituri impozabile timp de cel puțin 12 luni consecutive. Aceste venituri pot proveni din salarii, activități independente sau activități agricole, conform prevederilor în vigoare.
Legea acoperă însă și situații considerate asimilate activității profesionale, chiar dacă nu a existat un contract de muncă activ. Sunt incluse perioadele de șomaj indemnizat, concediile pentru creșterea unui copil anterior, pensia de invaliditate sau studiile urmate la zi în sistemul liceal, universitar ori postuniversitar. De asemenea, sunt recunoscute concediile medicale, concediile fără plată pentru formare profesională, stagiile asimilate din sistemul public de pensii și perioadele petrecute în străinătate alături de soț sau soție aflați în misiuni permanente.
Pentru acordarea indemnizației, părintele solicitant trebuie să depună un dosar complet la autoritățile competente. Acesta include cererea tip, actele de identitate ale ambilor părinți și certificatul de naștere al copilului. Dacă există alți copii aflați în întreținere, sunt necesare și certificatele lor de naștere.
Dosarul mai cuprinde certificatul de căsătorie sau livretul de familie, o adeverință de la angajator care confirmă veniturile realizate și perioada concediului de maternitate, precum și documentul de suspendare a contractului de muncă. Sunt solicitate și declarații pe proprie răspundere, un extras de cont bancar pentru plată și, dacă este cazul, certificatul de handicap al copilului. În situații precum adopția sau plasamentul, se adaugă hotărârile judecătorești relevante.
Calculul indemnizației se face la 85% din media veniturilor nete obținute în ultimele 12 luni din cei doi ani anteriori nașterii copilului. Nu sunt luate în considerare veniturile din dividende, chiar dacă acestea au fost impozitate. Suma rezultată este încadrată între un minim și un maxim stabilite prin lege.
În 2026, indemnizația nu poate fi mai mică de 1.651 de lei și nici mai mare de 8.500 de lei, indiferent de nivelul veniturilor anterioare. Începând cu anul 2025, asupra indemnizației se aplică contribuția de 10% la asigurările sociale de sănătate, ceea ce reduce suma netă efectiv încasată de părinte.
Dosarul trebuie depus în maximum 60 de zile lucrătoare de la finalul concediului de maternitate, care poate dura până la 126 de zile. Minimum 42 de zile după naștere sunt obligatorii, restul putând fi distribuite conform recomandărilor medicale. Documentele se depun la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din localitatea de domiciliu, potrivit stiripesurse.ro.
Deși dreptul la indemnizație începe imediat după încheierea concediului de maternitate sau, în unele cazuri, chiar de la naștere, plata efectivă apare de regulă după una sau două luni. Sumele sunt achitate retroactiv, dacă cererea a fost depusă în termen. Indemnizația se virează lunar, între zilele 8 și 25, prin bancă sau mandat poștal.
Părinții care au gemeni, tripleți sau nașteri multiple primesc un sprijin suplimentar. Începând cu al doilea copil, indemnizația lunară este majorată cu 50%, inclusiv în situația în care nașterea are loc în timpul unui concediu de creștere deja aflat în derulare.
În același timp, plafonul veniturilor care pot fi obținute în timpul concediului a fost crescut la peste 10.500 de lei. Această modificare permite părinților să obțină venituri suplimentare fără a pierde dreptul la indemnizație.