Economistul Mircea Coșea a explicat miercuri, pentru B1 TV, ce ar însemna plafonarea prețului la gazele naturale. Acesta a subliniat că nu e atât de simplu, căci plafonarea trebuie însoțită de o strategie de reglementare a situației, astfel încât, după ridicarea măsurii, să nu se revină la ce era înainte. Coșea a mai susținut că în state precum Spania și Italia s-au găsit soluții la problema facturilor mari, căci guvernele de acolo sunt stabile, nu sunt măcinate de dispute politice, și pentru că acestea slujesc cetățenii, nu marile companii. Declarațiile vin în contextul în care premierul Florin Cîțu a declarat că Guvernul ia în calcul plafonarea prețului la gaze.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii ”Se întâmplă acum”, moderată de Tudor Barbu pe B1 TV.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
„Plafonarea se face la prețurile dinainte de 1 ianuarie, altfel nici nu discutăm despre plafonare. Plafonarea se face numai în aceste condiții, pe o perioadă scurtă, care poate fi negociată. Ea se negociază cu Uniunea Europeană. Ea a fost deja aprobată în Italia și Spania și mai sunt încă patru țări care negociază. Această plafonare e absolut utilă în România, e singura care poate să ne mai salveze, că celelalte metode, acele plăți care se fac la consumator, nu sunt efective, că România nu are capacitatea să inventarieze în așa puțin timp, până la începutul frigului, care sunt aceia care pot beneficia de aceste plăți.
Plafonarea trebuie să se facă în condiții foarte clare. Orice plafonare se face în condițiile în care există un program guvernamental de reglementare a situației, adică se face pe o perioadă în care situația să se reglementeze. Nu ne întoarcem de unde am plecat. Deci ar trebui să existe de pe acum o strategie.
Nu am cunoștință de un astfel de program. El a fost făcut pe timpul Guvernării Boc, când trebuia să înceapă liberalizarea pieței, dar din motive politice s-a amânat. S-a făcut un program care trebuia să ducă la creșterea capacității de producție a energiei, la înnoirea sistemului de transport al energiei și măsuri de creștere a procentului de energie verde. Nu s-a făcut nimic, absolut nimic în perioada asta.
În perioada în care ar trebui să plafonăm, ar trebui să existe la UE o discuție, o negociere pentru prelungirea perioadei în care România trebuie să treacă de la cărbune la alte forme de energie. Noi, spre deosebire de Polonia și Germania, care au negociat pe termen de 30 de ani, noi am luat hotărârea aceasta ca fiind binevenită în clipa în care ea a venit. Am închis producția de energie cu cărbune și ne-am creat singuri o nefericire mai mare decât o au europenii azi. Deci lucrurile se pot repara, dar asta înseamnă ca imediat să se pună în mișcare un program de pregătire a acestei acțiuni”, a declarat Mircea Coșea, pentru B1 TV.
Mircea Coșea a mai afirmat că guvernele din alte state, precum Spania și Italia, au găsit soluții la problema facturilor mari la utilități deoarece sunt și acționează în slujba cetățenilor, nu a marilor companii, și pentru că sunt stabile, nu măcinate de lupte pentru funcții.
„România a făcut progrese foarte mari. Eu am trăit în epoca cealaltă și era foarte, foarte greu.
Populația României a intrat după 1990 într-o speranță pe care nu o avea înainte, iar politicienii trebuie să se gândească la ce speră acest popor. Acest popor speră ca noile condiții să fie total altfel, or deziluzia e foarte mare că, în loc să trăim altfel, ne cam întoarcem la ce a fost – iarnă cu frig în casă, fără televizor, fără lumină etc. Dar progres există, categoric. Decalajele dintre români și cei din vestul Europei a rămas foarte mare.
Oamenii vor ”o țară ca afară”. Afară, în țări ca Spania și Italia, s-au găsit soluții pentru criza asta care vine de undeva peste Europa, peste toată lumea. S-au găsit soluții pentru că guvernele sunt stabile, nu se bat pe posturi în partide, pentru că guvernuele au autonomie – spun asta foarte răspicat – față de marile companii, fie că sunt străine sau cu capital național. Sunt autonome, nu au frică de ele și nu sunt în slujba lor. Aceste guverne își garantează poziția politică prin sprijinul populației, nu al unor companii. Ele fac ce trebuie să facă guvernele, adică să protejeze cetățenii”, a declarat economistul, pentru B1 TV.