Planșeul Unirii în pericol din cauza suspendării finanțării. Constructorul ia în calcul oprirea lucrărilor. Investiția a fost realizată în proporție de 25%

Lucrările la Planșeul Unirii, pentru reabilitarea și consolidarea zonei, s-ar putea opri dacă nu vor fi alocate fonduri. În cele cinci luni de la deschiderea șantierului, au fost executate aproximativ 25% din  intervențiile prevăzute în proiect.

Lucrările la Planșeul Unirii ar putea fi oprite

Omul de afaceri Cristian Erbașu a anunțat că lucrările la Planșeul Unirii au ajuns la aproximativ 25% după cinci luni de la deschiderea șantierului. El a precizat că proiectul este în graficul de realizare. A avertizat, însă, că beneficiarul, Primăria Sector 4, nu a achitat mai multe facturi, iar acest lucru pune în pericol continuarea activității. Drept urmare, dacă nu vor fi bani, activitatea va fi înghețată.

„Dacă nu ne alocă bani, va trebui să ne oprim la această fază”, a declarat Cristian Erbașu.

Omul de afaceri a explicat că în acest an au fost bugetați cam 150 de milioane de lei, în vreme ce valoarea lucrărilor este de 200 de milioane de lei. În ce privește felul în care evoluează lucrarea, constructorul a estimat că în acest an va finaliza prima etapă a proiectului. Execuția pentru celelalte etape va depinde de fondurile alocate. Banii pentru lucrările la Planșeul Unirii sunt alocați dintr-o finanțare a Guvernului.

 „Momentan am avut 150 de milioane de lei bugetați pentru acest an. Avem lucrări de aproape 200 de milioane de lei. Prima fază va fi finalizată în acest an și vom continua cu următoarele faze în funcție de bugetele alocate de Guvernul României. Prima fază înseamnă ceea ce s-a început acum în zona dinspre Splai, dinspre Hanul lui Manuc și acea parte dinspre râul Dâmbovița unde era extrem de deteriorat, însă trebuie să continuăm și să ne ducem și spre zona metroului și spre zona pasajului pentru a fi consolidate”, a afirmat constructorul.

Bani insuficienți pentru investiția din centrul Capitalei

Cristian Erbașu a spus că suma alocată inițial nu este suficientă pentru a finaliza lucrările la Planșeul Unirii. În aceste condiții, a avertizat, dacă nu vor mai fi bani, activitatea pe șantiere se va suspenda. El s-a arătat optimist, spunând că a primit promisiuni că lucrarea va fi considerată prioritară. Drept urmare vor fi asigurate sumele necesare continuării. Cu atât mai mult cu cât șantierul ocupă o zonă extrem de circulată din București.

„Bugetul nu ajunge pentru finalizarea lucrărilor. Vom vedea la anul. Dacă nu ne alocă bani, evident că va trebui să ne oprim la această fază, dar avem promisiuni că această lucrare este prioritară pentru că e totuși mijlocul Bucureștiului, este extrem de circulată zona, influențează viața multor bucureșteni”, a mai spus omul de afaceri.

Cristian Erbașu a precizat că firma sa are de încasat facturi de 135 de milioane de lei, adică 27 de milioane de euro.

„Sunt restanțe, dar nu sunt foarte vechi. Facturile sunt la nivel de o lună, două. Valoarea este în jur de 135 de milioane de lei”, a subliniat constructorul.

Lucrările la Planșeul Unirii au termen doi ani

Investiția din Piața Unirii a început în luna iunie și se estimează că va dura cel puțin doi ani. Costurile pentru lucrările la Planșeul Unirii au fost estimate la 160 de milioane de euro. Prin această investiție, centrul Capitalei a intrat într-un amplu proces de reabilitare, având ca beneficiar Primăria Sectorului 4. În principiu va fi înlocuită și consolidată placa de beton veche de aproape 100 de ani care acoperă întreaga zonă centrală.

Lucrările la Planșeul Unirii au ca termen de finalizare anul 2027. Cele de la Pasajul Unirii se estimează că se vor încheia unde va în 2028. Infestiția a fost împărțită în patru etape, pentru a reduce disconfortul în trafic:

• zona 1 – spațiul din fața Hanului lui Manuc
• zona 2 – parcul din fața magazinului Unirea
• zona 3 – fântânile arteziene (ulterior)
• zona 4 – porțiunea de lângă Pasajul Unirii, unde Dâmbovița iese de sub planșeu, adică zona ambasadei Israelului (ulterior).

Planşeul pe care se află Piaţa Unirii a fost construit în 1935, în timpul regelui Carol al II-lea și au modificat cursul râului Dâmboviţa care trece pe dedesubt. Experții și inginerii de la Universitatea Tehnică de Construcții au avertizat de mai multe ori că întreaga zonă riscă să se prăbușească din cauza degradărilor severe.