Românii își schimbă obiceiurile la cumpărăturile online. Criteriul care contează în alegerea mărfurilor

Austeritatea din ultimele luni a modificat obiceiurile la cumpărături ale românilor. Loviți de scumpiri, inflație, tăieri de pensii și salarii, taxe și impozite mai mari, aceștia au devenit mult mai atenți la ceea ce cumpără și, mai ales, la cât plătesc.

Austeritatea schimbă obiceiurile românilor

Românii au început să cumpere mai puțin și să caute produsele cele mai ieftine de pe piață. Austeritatea i-a făcut să adopte obiceiuri mai prudente în ceea ce privește achizițiile de consum. Mulți evită să cheltuie prea mult, temându-se de prețurile care cresc de la o zi la alta. Actuala guvernare se demonstrează a fi incapabilă să asigure stabilitatea necesară într-o astfel de perioadă.

Conform unui sondaj realizat de compania de curierat Cargus, 58,2% dintre români se așteaptă la scumpiri lunare pentru cumpărăturile destinate gospodăriei. Presiunea asupra bugetelor este tot mai mare, într-un context economic perceput ca instabil. Pe cale de consecință, aproximativ 8 din 10 români spun că-și fac achizițiile ținând cont de preț. Ei se declară mult mai atenți la prețul produselor, decât o făceau în trecut.

Mai mult, 57,8% susțin că vor începe să renunțe la anumite produse non-esențiale când fac cumpărături online.

Tinerii percep cel mai mult scumpirile

Austeritatea este percepută cel mai mult de tinerii din Generația Z. Aceștia resimt creșterea costurilor cel mai bine dat fiind că își fac preponderent achizițiile online. Peste 82% dintre respondenții cu vârsta sub 30 de ani se așteaptă la o creștere a cheltuielilor pentru cumpărăturile lunare. Această senzație o au aproximativ 60% dintre Millennials și Gen X, respectiv aproape jumătate dintre Baby Boomers.

Românii își schimbă comportamentele financiare și de cumpărare, dând dovadă de mai multă prudență. Peste 71% dintre respondenți spun că au devenit mai prudenți cu cheltuielile pentru cumpărături online decât în 2025. Aproape 78% sunt mai atenți la preț, iar mulți caută strategii care să-i ajute să-și optimizeze cheltuielile.

Cei mai mulți respondenți (57,8%) spun că vor renunța la anumite produse non-esențiale, iar 49,9% afirmă că preferă produse aflate la promoție. Un procent de 40,6% dintre cei chestionați spun că fac mai rar cumpărături și sunt mai atenți la sumele pe care le plătesc. În același timp, aproximativ 25% declară că încearcă să controleze cumpărăturile impulsive, iar 17,2% spun că vor amâna achizițiile importante.

Austeritatea schimbă prioritățile de consum

Austeritatea a schimbat și prioritățile de consum pentru români. Peste 54% dintre respondenți spun că vor reduce, în acest an, cheltuielile cu produsele de tehnologie și electrocasnice. Un procent de aproape 39% susțin că vor aloca mai puțini bani pentru haine, încălţăminte și accesorii.

De asemnea, sunt așteptate reduceri de bugete pentru diferite hobby-uri (26,99%), produse de înfrumusețare (24,45%) și abonamentele la servicii de streaming (21,80%).

Alte categorii devin prioritare în condițiile actualie crize. Un număr de 4 din 10 români spun că vor aloca mai mulți bani pentru alimente de bază. Alți aproape 40% vor achiziționa produse de igienă și sănătate. Acesta este un indiciu că într-un astfel de context economic, imprevizibil, consumatorii își orientează cheltuielile mai ales către produse considerate esențiale.

„Datele arată că românii sunt mai preocupați ca niciodată de modul în care își gestionează banii și de cumpărăturile pe care le fac. În perioade de incertitudine, oamenii nu renunță la achiziții online, ci devin mai selectivi și mai calculați în deciziile de cumpărare, dar și mult mai atenți la raportul dintre preț, utilitate și momentul achiziției. În acest context, experiența de cumpărare și livrare trebuie să rămână simplă, flexibilă și predictibilă, oferind oamenilor mai mult control în deciziile de cumpărare online”, spune Belgin Bactali, CEO Cargus.

Românii nu renunță la cumpărăturile online

Cumpărăturile online reprezintă o componentă importantă a consumului, însă mulți români le-au limitat, conform sondajului. Aproape jumătate dintre respondenți spun că sub 25% din cumpărăturile lor vor fi realizate online în 2026. Proporția este mai mare în rândul generațiilor Baby Boomers (63,6%) și Gen X (49,6%). În schimb, aproximativ un sfert dintre români estimează că între 25% și 50% din achiziții vor fi făcute online Această tendință se vede mai ales la generațiile tinere.

Aproape 30% dintre români spun că folosesc platforme internaționale precum Amazon, Temu sau AliExpress, iar aproximativ un sfert cumpără de pe platforme care reunesc mai multe branduri, precum FashionDays sau Zalando. Mulți consumatori rămân fideli magazinelor online cunoscute. Aproape jumătate (46,4%) spun că achiziționează preponderent de la aceleași magazine online.

Un procent de 13,8% dintre cumpărătorii online preferă exclusiv aceleași platforme.  Alți 30,9% își împart cumpărăturile între mai multe magazine.

Cele mai apreciate beneficii oferite de comercianți sunt reducerile pentru cumpărături viitoare (55,2%), ofertele speciale pentru clienți fideli (51,2%), cashback-ul sau punctele utilizabile la achiziții ulterioare (39%), dar și livrarea sau returul gratuit (36,4%).

Ce spun românii despre livrare

Costul aferente livrărilor reprezintă un factor important în decizia de cumpărare online. Când există un prag minim pentru livrare gratuită, 22,6% dintre respondenți spun că adaugă produse pentru a ajunge la prag. Alți 20,5% preferă să amâne comanda până când adună suficiente produse pentru a beneficia de livrare gratuită.

În același timp, 15,1% recunosc că adaugă produse suplimentare chiar dacă nu aveau inițial nevoie de ele. O fac doar pentru a evita costurile de livrare.

Experiența cumpărăturilor online este asociată în principal cu două emoții dominante. Pe de-o parte, 36,8% spun că este vorba despre confortul pe care ți-l oferă, iar 36,6, vorbesc despre prudență. Concluzia autorilor cercetării este că online-ul rămâne o opțiune comodă, dar deciziile de cumpărare sunt atent analizate.

Sondajul Cargus a fost realizat în perioada 12 – 27 februarie 2026, pe un eșantion de 1.013 respondenți cu vârsta de peste 18 ani, preponderent din mediul urban. A fost utilizată metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) prin platforma iVox Research. Categoriile de vârstă analizate în studiu se referă la Gen Z (18-29 ani), Mileniali (30-45 ani), Gen X (46-61 ani) și Baby Boomers (62-80 ani).